Cât de scumpe sunt promisiunile nerespectate: un investitor italian cere daune de 327 de milioane de euro statului român

Romeo Nunzio, reprezentantul firmei italiene, explicând proiectul FOTO Obiectiv Vocea Brăilei

Italienii de la Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania s-au adresat Curţii de Arbitraj de la Londra şi cer daune statului român pentru eşecul mai multor proiecte la Brăila, Galaţi şi Constanţa.

Investitorii italieni de la firma Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania au dat în judecată statul român (reprezentat în litigiu de Ministerul de Finanţe) şi cer despăgubiri de 327 milioane euro pentru faptul că autorităţile nu au respectat, spun reclamanţii, o serie de tratate internaţionale şi de înţelegeri scrise încheiate în ultimii 20 de ani între amintita firmă şi autorităţile locale din Brăila, Constanţa şi Galaţi.

În plângerea depusă de Fin.Co.Ge.Ro (firmă controlată de italianul Romeo Nunzio) la Curtea de Arbitraj de la Londra se specifică faptul că autorităţile locale şi-au asumat în scris obligaţia de a face o serie de investiţii de infrastructură, însă nu s-au mai ţinut de cuvânt, aşa că proiectele vizate de italieni (pentru care aceştia ar fi cheltuit aproape cinci milioane de euro, pe studii, concesiuni şi proiectare) nu au mai putut fi concretizate.

Litigiul a fost confirmat oficial şi de Ministerul de Finanţe, care a precizat că italienii reproşează, în cazul oraşului Constanţa, faptul că fostul primar Mazăre ar fi promis în scris că va construi utilităţi în valoare de 8 milioane de euro pentru un mare complex imobiliar şi turistic pe malul mării, însă, ulterior, munipalitatea a informat că nu are banii necesari, deci nu va mai investi.

Italienii spun că, după ce în zonă nu s-au mai adus drumuri, apă, canalizare, electricitate şi gaze, valoarea investiţiei lor a scăzut dramatic, generând pierderi foarte mari investitorilor. În ceea ce priveşte Galaţiul şi Brăila, principalul motiv al disputei este megaproiectul Aeroportul Internaţional „Dunărea de Jos“. Acest proiect a fost pus la cale în octombrie 2003, când Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania a semnat un acord cu consiliile judeţene din cele două judeţe (reprezentate de preşedinţii Dan Lilion Gogoncea şi Gabriel Aurel Simionescu) şi primăriile celor două oraşe (reprezentate de primarii Dumitru Nicolae şi Anton Lungu), prin care aceştia se angajau să creeze o societatea public-privată pentru demararea lucrărilor de infrastructură şi pentru construirea aeroportului.

Ulterior, italienii au comandat, pe baza documentului, o serie de studii de fezabilitate şi de proiecte (care au costat, spun ei, 1,5 milioane de euro), au concesionat terenurile pentru investiţii, însă totul s-a năruit pentru că autorităţile au abandonat proiectul, principalul responsabil fiind fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu. Este de remarcat că autorităţile de la Brăila au încercat să desfiinţeze acordul semnat cu italienii, procedura fiind încă în curs la Curtea de Arbitraj Bucureşti.

Suma de 327 de milioane de euro cerută de italieni statului român în procesul de la Londra (cu termen pe 15 august 2017) este stabilită de o expertiză financiară comandată de Fin.Co.Ge.Ro SpA Catania. Include sumele cheltuite de firmă şi penalităţile aferente celor 15 ani în care spune că a investit în România în proiecte nefinalizate.