Analiză Femeile și orășenii, factori decisivi în alegerile prezidențiale

Votul dat duminică a fost înclinat de mai multe categorii. Este vorba despre mediul urban, de femei, de tineri și de cei peste 61. Mai mult decât celelalte, prezența femeilor și creșterea din mediul urban a contribuit decisiv la rezultat, spun analiștii.

Votul de pe 18 mai a fost influențat de mai multe elemente FOTO Profimedia

La turul II al alegerilor prezidențiale prezența la vot se împarte în proporție de 63% în alegători din mediul urban și 37% din mediul rural. Cea mai numeroasă categorie a votanților este între 45 și 64 de ani, cu un procent de 38,87%. De asemenea, 51,25% au fost femei și 48,75 au fost bărbați.

În privința tendinței de vot, datele exit poll CURS arată că în mediul urban electoratul a votat Nicușor Dan (61,8% - Nicușor Dan vs 38,2% - George Simion), în timp ce electoratul din mediul rural s-a orientat într-o proporție mai mare către George Simion (51,9% - George Simion vs. 48,1% - Nicușor Dan).

De asemenea, votul bărbaților a mers într-o măsură mai mare către George Simion față de femei (48,8% - Nicușor Dan vs. 51,2% - George Simion). În cazul femeilor diferența a fost de aproape 18 procente (40,6% - George Simion vs. 59,4% - Nicușor Dan). Împărțirea pe grupe de vârstă aduce procente mai mari pentru Nicușor Dan printre votanții tineri, cu vârstă între 18 și 30 de ani (58,4%- Nicușor Dan vs 41,6% - George Simion) și cei de peste 61 de ani (58,6% - Nicușor Dan vs. 41,4% George Simion).

Ce a contat la votul de pe 18 mai

„Faptul că au ieșit femeile și urbanul mare, este chiar principala problemă pe care a avut-o George Simion. Așa s-a întors scorul. George Simion și staff-ul său de campanie știau foarte bine că nu trebuie să comită greșeli care să enerveze femeile și clasa de mijloc. Exact aceia pe care îi vedeți într-o proporție foarte mare, ca fiind prezenți la vot din categoria 30-60 de ani, sunt cei care de obicei nu participă la vot, sunt foarte puțini interesați de viața politică, cei din urban mare consideră că ruptura dintre stat și ei este una totală și ar dori să fie doar lăsați în pace. Și în momentul acesta au considerat că stilul lor de viață este posibil să fie pus în pericol de o eventuală președinție a lui George Simion. De aici și prezența masivă, creșterea în urbanul mare. S-au înregistrat creșteri uriașe față de primul tur în mai multe dintre orașele mari. Au fost creșteri de 30-40%”, a explicat sociologul Ionaș Vladimir pentru Adevărul.

Diferența dintre urban și rural a fost datǎ, printre altele, și de faptul că de data asta aparatul de partid al formațiunilor politice mari nu a mai contat.

„Partidele mari nu a avut candidat, evident că a dus la o demobilizare. Pentru că primarii, oamenii din teritoriu nu s-au implicat foarte mult în această campanie. Și atunci, evident că acele nuclee dure ale partidelor mari, cei care se mobilizează doar din interesul partidului, nu au făcut-o”, a explicat Ionaș Vladimir.

„Când vii ca reprezentantul unei mișcări cvasi-revoluționare vei întâmpina și rezistență din partea a tot felul de grupuri”- Barbu Mateescu, sociolog

„Decisive au fost femeile. În rândul bărbaților a fost practic egalitate și femeile care au fost mai mult de jumătate din votanți, au votat foarte dezechilibrat pentru Nicușor Dan. Din punctul meu de vedere, ăsta a fost elementul decisiv pentru rezultate. Votul și prezența femeilor a înclinat lucrurile în mod decisiv”, a punctat sociologul Barbu Mateescu.  

În ceea ce privește votul dat împotriva lui George Simion la unison de tinerii cu vârste cuprinse 18-30 și cei de peste 61 de ani, sociologul Barbu Mateescu a punctat că „atunci când vii ca reprezentantul unei mișcări care este cvasi-revoluționară și te prezinți în felul ăsta, vei întâmpina și rezistență din partea a tot felul de grupuri”.

Votul dat de tineri a fost motivat de faptul că George Simion „a fost văzut de majoritatea tinerilor ca fiind un pericol la adresa viitorului lor, pe care ei îl văd în corelație cu Europa. Nu neapărat ca să migreze acolo, dar și ca locuri de muncă aduse de investiții europene”, iar în cazul vârstnicilor „este vorba de stabilitate: de stabilitatea economică, stabilitatea societății. Astea sunt niște mize foarte importante pentru vârstnici”.

În ciuda prezenței masive la urne, de peste 11 milioane de oameni, sociologul a punctat că există și „3 milioane, poate mai mulți, poate mai puțini, care nu au niciun interes față de politică. Ei nu vin la niciun scrutin niciodată”.