Analiză Netanyahu și guvernul său au pariat pe extrema dreaptă din România și au suferit un eșec: „Un episod pe care oamenii nu îl vor uita ușor”

Sprijinul oferit de oficialii israelieni din guvernul condus de Banjamin Netanyahu partidului AUR și candidatului George Simion, s-a transformat într-un eșec umilitor la alegerile prezidențiale de duminică, 18 mai 2025, scrie Haaretz într-o analiză.

Benjamin Netanyahu FOTO Reuters

Lista câștigătorilor acestor alegeri, desfășurate duminică în România, este una lungă, scrie publicația citată. În fruntea ei se află noul președinte al României, pro-europeanul Nicușor Dan, care l-a învins pe contracandidatul de extremă dreaptă, George Simion.

Haaretz îl numește pe Simion „un simpatizant al Rusiei, adversar al Ucrainei și critic vocal al Uniunii Europene”. 

În tabăra învinșilor se numără, evident, Simion și principalul său aliat extern- regimul lui Vladimir Putin, scrie Haaretz, care adaugă, „din păcate”, pe această listă și un alt guvern străin: cel al Israelului, dominat de partide de extremă dreaptă, citează Antena 3 CNN.

Victoria surprinzătoare a lui Nicușor Dan reprezintă o victorie semnificativă pentru UE, pentru Ucraina și pentru NATO. 

Miniștri israelieni, acuzați de amestec în treburile României

Miniștrii Eli Cohen și Amichai Chikli, parte a Mișcării Național-Liberale (Likud) din Israel, au fost acuzați de amestec în „treburile interne ale României prin sprijinirea partidului de extremă dreaptă din această țară, cunoscut pentru negarea Holocaustului”.

Încă de la venirea sa la putere, la sfârșitul anului 2022, guvernul Netanyahu a mizat, într-un mod „periculos și cinic”, pe extrema dreaptă din România, urmărind „interese politice înguste”, scrie ziarul israelian.

Pariul s-a dovedit a fi un „eșec major”, duminică, 18 mai 2025, iar pe termen lung există motive serioase de îngrijorare că această alegere ar putea afecta profund relația Israelului cu România. Până acum, această țara era considerată un partener relativ favorabil Israelului și rareori implicată în presiuni diplomatice asupra Ierusalimului, susține jurnalistul israelian Amir Tibon în analiza sa.

Implicarea directă a guvernului Netanyahu în politica românească a început la începutul anului 2023, odată cu numirea lui Eli Cohen în funcția de ministru de externe. Cohen, un politician de rang secund și fără experiență diplomatică, a fost influențat de figuri marcante ale dreptei radicale israeliene – în special din tabăra militanților pentru colonizare – să reconsidere poziția critică a ministerului său față de AUR.

Anterior, Israelul adoptase o poziție fermă de boicot față de AUR, din cauza glorificării de către acest partid a unor lideri români implicați în persecutarea și exterminarea evreilor în timpul Holocaustului. Mai mult, membri de frunte ai AUR au negat constant implicarea României în Holocaust sau amploarea crimelor comise împotriva evreilor.

Această politică de boicot făcea parte dintr-o strategie diplomatică israeliană de decenii, care evita orice asociere cu partide europene antisemite sau cu un trecut de negare a Holocaustului.

Totuși, liderii coloniștilor israelieni i-au cerut lui Cohen să excepteze AUR – nu pentru că partidul ar fi renunțat la retorica sa extremistă, ci pentru că liderul său, George Simion, promitea o orientare radical pro-Israel în politica externă a României, inclusiv poziții dure față de Palestina.

Până la această alianță atipică, România era considerată o voce moderată în UE în privința Orientului Mijlociu și nu intrase în conflict cu Israelul, spre deosebire de alte state europene. Însă Simion le-a promis partenerilor săi israelieni că, odată ajuns la putere, va transforma România într-un aliat fervent al politicilor guvernului Netanyahu, notează Haaretz.

Cohen a ordonat diplomaților israelieni să se întâlnească cu Simion, să treacă sub tăcere trecutul antisemit al AUR și să-i ofere o legitimitate politică prețioasă, scrie Haaretz.

Aceasta s-a făcut împotriva recomandărilor oficialilor din ministerul de externe și fără consultarea Yad Vashem – instituția israeliană pentru comemorarea Holocaustului. Când Yad Vashem a aflat despre aceste demersuri, a protestat ferm, însă Cohen a ignorat avertismente

Cohen, care a părăsit ulterior Ministerul de Externe pentru a deveni ministrul Energiei, nu a fost singurul implicat. În noiembrie 2024, ministrul pentru Diaspora, Amichai Chikli, a avut o conversație telefonică cu Călin Georgescu, amintește ziarul israelian.

Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel și reputat istoric al Holocaustului, a declarat pentru Haaretz că acel apel telefonic a fost o încercare inacceptabilă de a influența alegerile d

 În august 2023, întâlnirea lui Simion cu ambasadorul Israelului în România la vremea aceea, Reuven Azar, a atras critici din partea proganizațiilor care studiază Holocaustul. La vremea aceea, Haaretz cita un oficial de rang înalt de la București spunând că această întâlnire a fost „o gafă” din partea oficialilor israelieni.  

Legitimarea AUR – „un episod pe care oamenii nu îl vor uita ușor”

George Simion, liderul fondator al AUR, părea sigur de victorie după ce a obținut un scor impresionant în primul tur al alegerilor, în urmă cu două săptămâni, când a strâns 41% din voturi.

Însă, în turul al doilea, desfășurat duminică, confruntarea decisivă cu Nicușor Dan s-a încheiat în favoarea celui din urmă, care a reușit să adune în jurul său o coaliție largă de alegători. Dan a câștigat la o diferență de aproximativ 9 puncte procentuale, iar odată cu acest rezultat, pariul riscant al guvernului Netanyahu pe AUR s-a transformat într-un eșec usturător, notează Haaretz.

Miniștrii israelieni și activiștii de extremă dreapta, care au promovat această schimbare de strategie s-au ales, în cele din urmă, cu cel mai prost rezultat posibil: i-au oferit lui Simion legitimitatea politică pe care o dorea cu disperare, doar pentru a-l vedea apoi pierzând alegerile, scrie jurnalistul israelian.

Un înalt oficial român a declarat pentru Haaretz că premierul Netanyahu ar fi trebuit să-i oprească pe Cohen și Chikli, dintr-un minim respect pentru politica internă a unei țări prietene.

Decizia sa de a nu interveni, a adăugat oficialul, ar putea avea consecințe negative asupra modului în care noul guvern român va privi relațiile cu Israelul. „România nu-și va schimba prea curând poziția pro-Israel”, a spus el, dar este „un episod pe care oamenii nu îl vor uita ușor.”