Reportaj al publicației Politico în Transilvania. Cum votează românii
0Printre cheile adânci ale râurilor și versanții muntoși acoperiți de păduri din Transilvania, casă a lupilor, urșilor și poveștilor populare despre vampiri, un spirit întunecat și distructiv începe să-și simtă prezenta, arată un reportaj al publicației politico.eu.
În 1918, România modernă a fost fondată când Transilvania a intrat într-o uniune formală cu restul țării la o adunare în cetatea fortificată din Alba Iulia, un oraș roman antic care este acum centrul festivităților de unire națională în fiecare decembrie.
Istoria tulburată a țării de atunci a fost definită de perioade de regim dictatorial brutal, mai întâi sub fasciști, apoi prin teroarea totalitară impusă de Securitatea în timpul dictaturii comuniste de 24 de ani a lui Nicolae Ceaușescu.
O revoluție violentă din 1989 a captat atenția lumii când Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost împușcați mortal, marcând o imagine definitorie pentru sfârșitul Războiului Rece.
Totuși, 36 de ani mai târziu, democrația din România se află în mare dificultate pe fondul unei crize continue a costului vieții, cu o inflație de aproape 5%.
Într-o alegere prezidențială, mulți dintre mândrii locuitori ai județului Alba vor să-și distrugă din nou sistemul politic, crezând că este corupt iremediabil.
„Îi spunem caracatița pentru că are tentaculele peste tot — doar cei de sus au profit”, spune Dragoș, care s-a născut cu câteva luni înainte de revoluție și acum e taximetrist: „Democrația era doar un nume. Încă suntem sub comunism — în toate privințele”.
Atitudinea lui este una comună. Localnicii se înfurie când vorbesc despre cum politicienii și-au trădat țara. Se tem și disprețuiesc funcționarii din vechile partide politice, care controlează numirile în instituțiile și afacerile locale - uneori favorizând prietenii sau legăturile de familie pentru cele mai bune locuri de muncă.
Politicieni „antisistem”
Într-un fel, alegerile de duminică sunt expresia perfectă a crizei de încredere care a cuprins sistemul politic din România: pentru prima dată din 1989, niciunul dintre cei doi candidați la președinție nu provine dintr-unul dintre partidele politice principale care au guvernat mai mult sau mai puțin continuu de la revoluție încoace.
Ambii candidați susțin că sunt politicieni „antisistem” care vor combate corupția de sus în jos.
Dar aici se termină asemănările. Aceasta a fost o campanie intensă care a divizat deja țara în două. Cursa pare strânsă. Acuzații furioase de campanie nedreaptă au fost deja formulate împotriva ambelor părți - înainte ca rezultatul să fie măcar cunoscut.
Favoritul, care a ieșit în fruntea primului tur al cursei prezidențiale de acum două săptămâni, este George Simion, în vârstă de 38 de ani, un activist de extremă dreapta. Un naționalist mândru și energic, el a vorbit despre reunificarea României cu Moldova vecină, copiază în mod conștient strategia lui Donald Trump (purtând chiar și propria șapcă roșie MAGA). De asemenea, a promis că va pedepsi figurile corupte ale sistemului care le-au negat românilor drepturile democratice (și a lansat amenințări la adresa criticilor din mass-media din alte părți).
Adversarul său, Nicușor Dan, este primarul independent, blând și centrist al Bucureștiului, capitala cultă aflată la 350 de kilometri de peisajele gotice ale orașului Alba, în câmpia blândă și uniformă din sudul României.
Este o ciocnire între moderație și populism care răsună în același ritm care animă bătăliile politice din Europa și dincolo de aceasta - din America până în Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie și Italia. O mare parte dintre alegători își doresc o schimbare și sunt pregătiți ca lucrurile să ia o întorsătură urâtă pentru a o obține.
În primul tur al alegerilor de acum două săptămâni, la care au participat 11 candidați, 55% dintre alegătorii din Zlatna l-au susținut pe Simion.
Georgeta, în vârstă de 38 de ani, spune că îl vrea pe Simion președinte, ca să-l poată recupera pe Georgescu. „Dan nu poate face nimic”, spune ea. „Eu îl vreau pe Georgescu. De aceea votez cu Simion. Călin Georgescu are coloană vertebrală, iar Simion îl privește ca pe un exemplu. Trebuie doar să avem răbdare și Georgescu va fi ales.”
Andreea, în vârstă de 28 de ani, se înfurie brusc. „Simion este prea extremist”, spune ea. „Are atât de multă influență din cauza lui Georgescu. Există multă dezinformare și imagini care nu sunt legitime. Simion vrea să fie președinte, dar n-am auzit niciodată că a făcut ceva. Primește voturi doar pentru că spune că îl va numi pe Georgescu prim-ministru.”
Nici ei, nici prietenul lor nu sunt dispuși să-și dea numele complete atunci când discutăm despre politică. „Acesta este un oraș mic. Unii oameni sunt amenințați că dacă nu votează pentru Nicușor Dan vor fi concediați”, spune „Liliana”, în vârstă de 49 de ani, așa cum a cerut să fie cunoscută:„Mă tem că vor exista repercusiuni, autoritățile mă vor hărțui dacă spun că votez pentru Simion.”
Indiferent de modul în care intenționează să voteze, faptul că oamenii nu se simt în siguranță să își spună deschis opiniile politice este un semnal de alarmă că democrația românească este în pericol. Cinismul a fost mult timp o problemă, având în vedere modul în care aceleași partide - social-democrații (PSD) și național-liberalii (PNL) - și-au împărțit puterea între ele în ultimele patru decenii.
Puțini politicieni nu au fost afectați de asocierea cu regimul comunist, ceea ce întărește sentimentul că revoluția din 1989 în sine nu a adus schimbarea dorită de populație. De când instanțele au anulat alegerile de anul trecut, deziluzia și furia par să fi crescut.
Oricine va câștiga președinția după această campanie, salvarea democrației zdrențuite a României va fi o sarcină mult mai grea, conchide politico.
Se încarcă comentariile...
