15 mai: 35 de ani de când România a reluat relațiile diplomatice cu Sfântul Scaun
0România și Sfântul Scaun au reluat relațiile diplomatice la 15 mai 1990. Tot pe 15 mai are loc Adunarea de la Blaj de la 1848 și moartea în Germania a domnitorului Al. I. Cuza.
1648: S-a semnat Tratatul de la Osnabrück, care a pus capăt Războiului de 30 de ani în Europa
Urmările războiului au fost în principal acestea:
- Franța devine cea mai influentă și puternică țară din vestul Europei.
- Părți mari din Sfântul Imperiu Roman sunt pustiite de război, pierderea de vieți omenești fiind estimată între 3 și 4 milioane, la aceasta au contribuit, în principal, foametea și epidemiile.
- Statele germane nu aveau ieșire la mare, fiind excluse din comerțul maritim, ceea ce a cauzat, în viitor, lipsa coloniilor germane, și constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioadă de 150 de ani în piața de desfacere, sursă de materii prime, frânând dezvoltarea economică a acestor state, în comparație cu puterile maritime ale acelei epoci ( Olanda, Anglia si Franta).
În Pacea Westfalică au fost reafirmate prevederile Păcii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolică și cea protestantă (luterană) erau privite ca religii egal îndreptățite, și, totodată, aceste prevederi au fost extinse, cuprinzând și confesiunea calvină din imperiu.
Suedia a preferat să negocieze cu Imperiu Roman din Osnabrück, controlată de forțele protestante. Osnabrück era un oraș luteran și catolic bidenominațional, cu două biserici luterane și două biserici catolice.
Consiliul municipal era exclusiv luteran, iar burghezii se aflau în cea mai mare parte, dar orașul găzduia, de asemenea, capitolul catolic al Episcopiei-Print din Osnabrück și avea mulți alți locuitori catolici.
Osnabrück a fost subjugat de trupele Ligii Catolice din 1628 până în 1633 și apoi a fost luat de Suedia luterană.
1848: Are loc Adunarea de la Blaj
Dieta maghiară de la Pojon a decis în luna martie a anului 1848 anexarea Transilvaniei la Ungaria. Astfel, românii protestează față de această decizie, iar la 30 aprilie 1848 aceștia hotărăsc să se întâlnească în luna mai la Blaj în cadrul unei mari adunări naționale.
Astfel, la Adunare Națională de la Blaj au participat aproximativ 40.000 de oameni și a fost elaborat programul „Petiția națională” în care se solicita: independența națiunii române din Transilvania, desființarea iobăgiei și împroprietărirea țăranilor fără despăgubire, întemeierea de gărzi naționale românești, desființarea cenzurii, instituții de învățământ în limba română și egalitatea în drepturi.
Acest program a fost trimis împăratului de la Viena dar și Dietei de la Cluj.
1873: La Heidelberg, Germania, moare Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Principatelor Unite
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Principatul Moldovei, astăzi în România – 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România.
A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.
Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și Monstruoasa Coaliție, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.
1933: S-a născut Andrei Blaier, regizor român de film
Andrei Blaer (n. 16 mai 1933, București — d. 1 decembrie 2011, București) a fost un regizor și scenarist român.
A absolvit cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956.
În paralel cu filmele de ficțiune, a realizat numeroase producții documentare și utilitare în cadrul Studioului Cinematografic București. Cineast îndeobște conformist, realizează un film surprinzător, original, în 1975 — Ilustrate cu flori de cîmp (pentru care primește premiul ACIN).
Alte lungmetraje premiate au fost: Apoi s-a născut legenda, (Phnom Penh, 1968), Prin cenușa imperiului (premiul ACIN, 1976), Lumini și umbre (premiul ACIN, 1982), Bătălia din umbră (premiul ACIN, 1986). Andrei Blaer a decedat la 1 decembrie 2011. Este înmormântat în Cimitirul Bellu Catolic.
1938: A murit savantul român Gheorghe Marinescu
Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. In 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film științific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.
Gheorghe Marinescu (n. 28 februarie 1863, București – d. 15 mai 1938, București) a fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru titular al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie.
1943: Stalin a dizolvat Cominternul
A fost un gest împăciuitor față de Puterile Aliate. NKVD-ul din Moscova a trimis un mesaj către toate agenturile sale pe 12 septembrie 1943.
Acest mesaj scotea în mod clar la lumină legătura dintre NKDV, pe de-o parte, și Comintern și partidele comuniste, pe de alta.
Acest mesaj dădea instrucțiuni detaliate despre folosirea surselor de informații din interiorul partidelor comuniste după desființarea Cominternului.
După dispariția Cominternului in 1947, a fost format Biroul Comunist de Informații – Cominform, un înlocuitor al Cominternului.
Era o rețea formată din partidele comuniste din Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria și Uniunea Sovietică. A fost dizolvat în 1956.
Cu toate că partidele comuniste pro-moscovite nu mai aveau o organizație internațională care să le unească, ele continuau să aștepte indicații de la Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și se întâlneau periodic la Moscova.
Cea mai importantă întâlnire dintre acestea a avut loc în 1962, când Ruptura chino-sovietică a devenit cunoscută pentru prima oară.
A existat o coordonare strânsă a acțiunilor sovietice și a partidelor comuniste din Pactul de la Varșovia.
1990: Sunt reluate, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun
Primele tratative purtate de Statul român și Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început în anul 1920, la solicitarea Vaticanului. La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu își prezintă scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun. La 22 decembrie 1938, Legația României a fost ridicată la rangul de ambasadă, revenindu-se, în 1940, la statutul de Legație.
Concordatul cu Vaticanul, care reglementează raporturile bilaterale, a fost semnat la 10 mai 1927 și a intrat în vigoare în 1929. Documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioșilor acesteia exprimarea libertății religioase, așa cum fusese recunoscută, în Constituția din 1923, pentru ortodocși și greco-catolici.
După preluarea puterii politice de către regimul comunist și după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România și Sfântul Scaun se deteriorează treptat.
În 1948, guvernul comunist a interzis Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), o parte dintre clericii ei, în frunte cu episcopii, au fost întemnițați, iar credincioșii supuși unei adevărate prigoane. Celelalte biserici catolice, ca și Biserica Ortodoxă, deși nu au fost interzise, și-au desfășurat cu mari dificultăți activitatea.
La 5 ianuarie 1989, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, aflat la Roma în drum spre India, este primit într-o vizită particulară de Papa Ioan Paul al II-lea. Ulterior, Patriarhul Teoctist a mai întreprins o vizită la Sfântul Scaun, în anul 2002.
Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost recunoscută oficial.
România și Sfântul Scaun au reluat relațiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-și scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993.
Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiție prin care Nunțiul apostolic la București devine decanul corpului diplomatic acreditat în țara noastră.
2018: A murit comentatorul sportiv Cristian Țopescu
Născut la 26 martie 1937, Cristian Țopescu a practicat hipismul la Clubul Sportiv Steaua București, între 1953-1964. De asemenea, a condus între 1992 şi 1997 redacția de Sport la TVR, iar între 1997-1999 a fost director adjunct al TVR. În aceeași ordine de idei, a fost director al cotidianului Prosport.
În plus, a candidat din partea Partidului Național Liberal la alegerile parlamentare, care au avut loc în luna noiembrie a anului 2008, obținând un fotoliu de senator.
Ziua latinității
Al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000, a decis să aniverseze convenţia constitutivă a Uniunii Latine, semnată la Madrid la 15 mai 1954. Astfel, cele 36 de state membre ale organizaţiei au ales să declare data de 15 mai ca Zi a Latinităţii, dată care „marchează începutul unei perioade în care statele latine au creat mecanisme care să permită protejarea bogăţiei culturale a lumii latine, ale cărei moştenitoare sunt, pentru a o proiecta mai eficient în viitor”.
De atunci, statele organizează în jurul acestei date diferite manifestări pentru „a promova conştiinţa identităţii culturale comune popoarelor de origine latin㔺i a medita asupra valorilor culturale şi lingvistice proprii întregii comunităţi latine. Guvernele, organismele internaţionale, organizaţiile neguvernamentale care împărtăşesc valorile latinităţii se asociază la această festivitate. Una din limbile oficiale ale organizaţiei, alături de franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi catalană, este româna.
Se încarcă comentariile...
