18 iunie. 100 de ani de când România are o lege care reglementează repausul duminical și sărbătorile legale
0În anul 1925 a fost elaborată „Legea repausului duminical și a sărbătorilor legale” care a stabilit o reglementare unitară a repausului săptămânal. Tot pe 18 inie, Generalul De Gaulle a lansat la Radio Londra apelul către francezi pentru continuarea luptei împotriva Germaniei naziste.
18 iunie 1917: A murit omul politic și criticul literar Titu Maiorescu
Născut la 15 februarie 1840, Titu Maiorescu a fost întemeietorul grupării literare și politice „Junimea”, membru fondator al Societății Academice Române, dar și vicepreședinte al Academiei Române. De asemenea, din anul 1892 și până în 1897 a fost rector al Universității din București. A fost membru important al Partidului Conservator, deputat și ministru al Justiției.
Amintim câteva dintre lucrările publicate: „Comediile domnului Caragiale”, „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867” și „În contra direcției de astăzi în cultura română”.
După moartea sa, a mai fost publicat volumul „Jurnal”, dar și „Istoria politică a României sub domnia lui Carol I”.
1925: În România, s-a votat Legea pentru reglementarea repausului duminical și sărbătorilor locale
În anul 1925 a fost elaborată „Legea repausului duminical și a sărbătorilor legale” care a stabilit o reglementare unitară a repausului săptămânal. Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale stabilea că toate întreprinderile în care era întrebuințată munca salariată se vor bucura în fiecare zi de Duminică de un repaus continuu de 24 ore. Este practic pentru prima dată când a fost legiferată perioada de repaus continuu de 24 de ore, noțiune asemănătoare celei pe care o regăsim astăzi în legislația muncii.
Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale menționează mai multe aspecte sociale:
Art. 1. Stabilimentele industriale şi comerciale de orice natură, cu toate secţiunile, sucursalele, dependinţele sau anexele lor şi orice alte întreprinderi în care se întrebuinţează munca salariată, sunt obligate, sub rezerva excepţiunilor prevăzute mai jos, de a acorda salariaţilor, în fiecare zi de duminică, un repaus continuu de 24 de ore, în care timp stabilimentele vor fi închise.
Acest repaus se va acorda cel mai târziu cu începere de la ora 6 dimineaţa şi va continua până a doua zi la aceeaşi oră, cu excepţie pentru tipografiile de ziare, pentru care repausul va începe la ora 10 dimineaţa.
Art. 2. În afară de duminică, întreprinderile industriale şi comerciale, prevăzute la articolul precedent, sunt obligate de a mai acorda salariaţilor un repaus continuu de 24 de ore în următoarele zile decretate ca sărbători legale şi în care timp stabilimentele vor fi închise. [...]
Art. 3. În afară de duminici şi sărbătorile legale de sub art. 2, considerate ca repausuri obligatorii pentru toate categoriile de salariaţi, convenţiunile colective sau particulare vor putea stabili în favoarea salariaţilor de alte confesiuni, din cele recunoscute de stat, repausuri suplimentare pentru respectul sărbătorilor confesionale mai importante.
Nici într-un caz convenţiunile colective sau particulare nu vor putea deroga de la dispoziţiile art. 1 şi 2.
1936: A murit scriitorul rus Maxim Gorki
Alexei Maximovici Peșkov (n. 16 martie 1868 (S.N. 28 martie) – d. 18 iunie 1936), mai bine cunoscut ca Maxim Gorki scriitor rus/sovietic, fondator al realismului socialist în literatură și activist politic. Din 1906 până în 1913 și din 1921 până în 1929 a trăit în străinătate, în special pe Insula Capri.
După reîntoarcerea în Uniunea Sovietică, a acceptat politica culturală a vremii, dar nu i s-a mai permis să părăsească țara.
1940: Generalul De Gaulle a lansat la Radio Londra apelul către francezi pentru continuarea luptei împotriva Germaniei naziste
Apelul din 18 iunie a fost un discurs faimos al generalului Charles de Gaulle, conducătorul Forțelor Franceze Libere, din 1940. Se consideră că Apelul a pus bazele organizării Rezistenței Franceze împotriva ocupației Germaniei naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
De Gaulle s-a adresat poporului francez din Londra, după înfrângerea Franței. El a declarat că războiul nu s-a terminat pentru Franța și, în consecință, cerea organizarea luptei de rezistență. Acest discurs este considerat ca fiind unul dintre cele mai importante din istoria Franței.
În ciuda reputației de declanșator al Rezistenței și al punerii pietrei de temelie a Franței Libere, istoricii au demonstrat că doar un număr mic de francezi au ascultat discursul. Discursul lui de Gaulle din 22 iunie 1940, ținut – de asemenea – la BBC, a fost ascultat de mult mai mulți oameni.
1952: S-a născut actrița Isabella Rossellini
Isabella Fiorella Elettra Giovanna Rossellini (18 iunie 1952) este o actriţă, filantropă, model şi autoare italiancă. A jucat în filme precum „Blue Velvet” şi „Death Becomes Her”.
A mai jucat şi în “Napoleon“(2002) în rolul lui Josephine.
Este fiica actriţei suedeze Ingrid Bergman şi a regizorului italian Roberto Rossellini, pe care ea însăşi l-a omagiat în 2005, pe un scenariu propriu, în scurt metrajul canadian, ”Tata are 100 de ani”.
1977: Iustin Moisescu este recunoscut de autoritățile comuniste ale României patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Iustin Moisescu (n. 5 martie 1910, Cândești, Argeș — d. 31 iulie 1986, București) al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986). În 1977 este ales ca arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, păstorind ca patriarh până la moarte.
Ca patriarh, a condus câteva delegaţii sinodale care au vizitat alte Biserici: Patriarhia Ecumenică (1978), Arhiepiscopia misionară ortodoxă română din Statele Unite şi Canada (1979), Biserica Ortodoxă Rusă (1980), Biserica Ortodoxă Sârbă (1981), Biserica luterană din Suedia (1981), sediul Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Geneva (1981), Biserica Ortodoxă Bulgară (1982), Biserica reformată din Ungaria (1982), Biserica Ortodoxă din Grecia (1984). A primit vizita unor întâistătători de Biserici, precum şi a numeroşi reprezentanţi ai altor Biserici şi confesiuni creştine din lumea întreagă în calitate de patriarh.
Iustin a colaborat cu fosta poliţie politică, Securitatea, înainte de a ajunge în scaunul de mitropolit al Ardealului, din care avea să fie promovat mitropolit al Moldovei, iar ulterior, în 1977, să devină Patriarh.
Raportul Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste, dat publicităţii la sfârşitul anului 2006, oferă detalii despre apropierea dintre viitorul Patriarh şi nou instalatul regim comunist. Iustin Moisescu, profesor de religie la Institutul Teologic Universitar din 1948, a fost unul dintre “tehnocraţii” aleşi de Ministerul Cultelor comunist pentru a controla şi a subordona cultele religioase.
“În general sunt preferaţi printre asociaţii ministerului nu atât fideli ai regimului, într-un fel sau altul, cât persoane care, prin trecutul lor, puteau fi şantajate“, se arată în raport. Printre aceştia, Iustin Moisescu, implicat în trecut, potrivit aceluiaşi document, in Mişcarea Legionară.
Este cunoscută şi indiferenţa Patriarhului Iustin Moisescu faţă de demolarea bisericilor din Bucuresti, ce începuse la sfârşitul anilor ’70, sau faţă de condamnarea părintelui Calciu-Dumitreasa la zece ani de puşcărie pentru că protestase împotriva acestor distrugeri.
“Patriarhul Iustin Moisescu, fost colaborator al Securităţii, şi santajabil în multe privinţe, nu a făcut nimic pentru a împiedica pedepsirea părintelui Calciu şi pentru a încerca să salveze de la demolare bisericile din Bucureşti. Din contra, când un istoric de artă, precum Dinu C. Giurescu, a solicitat sprijinul Patriarhiei pentru salvarea locaşurilor de cult, Patriarhul Iustin i-a spus ca seamană cu “fugarii de la radio Europa Liberă“.
18 iunie 2006: A murit cântăreţul Gică Petrescu
Născut la 2 aprilie 1915, în perioada în care era elev, Gică Petrescu a cântat într-un ansamblu școlar, iar la vârsta de 15 ani a fost descoperit de compozitorul Ion Vasilescu, care l-a dus la Radio.
În 1960 a început să apară în emisiuni de televiziune, iar în anii următori a avut două turnee importante. Primul, care a durat două luni, a avut loc la Paris, alături de actorii Stela Popescu şi Mircea Crişan, iar celălalt în Israel, alături de actorul Florin Piersic şi cântăreaţa Doina Badea.
Şlagărele „Căsuţa noastră", „Uite-aşa aş vrea să mor" sau „Du-mă acasă măi, tramvai" au fost înregistrate la Electrecord între anii 1966 şi 1971.
Se încarcă comentariile...
