Aliații îndeamnă SUA să evite o destabilizare a NATO. Generalul Bălăceanu a explicat care sunt riscurile retragerii trupelor americane din Europa
0Nu vor fi deocamdată retrageri ale trupelor americane din Europa de Est, așa cum a circulat inițial o informație. Toți oficialii neagă acest lucru și inclusiv Armata SUA a anunțat oficial că se relochează mai multe trupe în Polonia. Însă posibilitatea unei retrageri este tot mai discutată, potrivit presei occidentale, iar în acest sens, oficialii europeni ar fi făcut un apel la SUA să evite ca acest lucru să se întâmple brusc.
Armata Statelor Unite pentru Europa și Africa a anunțat într-un comunicat oficial repoziționarea planificată a echipamentelor și personalului militar american din Jasionka, Polonia, către alte locații din țară.
Această tranziție face parte dintr-o strategie mai amplă de optimizare a operațiunilor militare ale SUA, îmbunătățind nivelul de sprijin pentru aliați și parteneri și, în același timp, sporind eficiența.
Decizia de a repoziționa trupele și echipamentele reflectă luni de evaluare și planificare, coordonate îndeaproape cu gazdele poloneze și cu aliații NATO.
„Activitatea importantă de facilitare a ajutorului militar pentru Ucraina prin Jasionka va continua sub conducerea Poloniei și a NATO, sprijinită de o amprentă militară americană raționalizată. Polonia și aliații săi vor menține infrastructura robustă de protecție din jurul acestui sit critic. În 2022, forțele americane au stabilit o prezență temporară la Jasionka după invazia rusă la scară largă a Ucrainei. Amplasamentul nu se află la o bază militară poloneză permanentă, dar a fost utilizat de forțele SUA, NATO și ale partenerilor timp de trei ani. Între timp, armata SUA a înființat garnizoana U.S. Army Garrison Poland și facilități mai robuste, pe baza acordurilor cu națiunea gazdă și a investițiilor semnificative în aceste facilități atât din partea guvernului polonez, cât și din partea celui american”, se precizează în comunicatul oficialilor americani.
Însă posibilitatea unei retrageri parțiale a americanilor rămâne. Și, conform unei analize a jurnaliștilor de la Bloomberg, aliaţii europeni au îndemnat Statele Unite să evite o reducere-şoc a trupelor americane în Europa, pentru a evita o riscantă destabilizare a NATO pe flancul de est.
Concret, oficialii europeni au îndemnat SUA să coordoneze cu aliații orice posibil plan de reducere a trupelor americane. În plus, după cum adaugă cei de la Bloomberg, aliații din Europa cer timp pentru a fi pregătiți în cazul unei reduceri a prezenței militare americane în Europa și în special în Europa de Est. Și congresmenii americani din Comisia pentru servicii armate au criticat intenția unei retrageri parțiale, avertizând că o astfel de decizie ar încuraja Rusia.
Conform jurnaliștilor de la postul american TV NBC, care au vorbit cu șase oficiali militari din America și de la Pentagon, oficiali de top din Departamentul Apărării ar fi luat în calcul o propunere de a retrage până la 10.000 de militari din Europa de Est, fără a preciza ce țări anume. Numai că informația până acum a fost infirmată clar de către toți oficialii.
Și preşedintele interimar Ilie Bolojan a spus, marţi 8 aprilie că Statele Unite nu au luat nicio decizie legată de o retragere de trupe din flancul estic al NATO.
„Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficială care să confirme retragerea trupelor militare americane din România. Şi am discutat cu ministrul Apărării Tîlvăr să comunice oficial o poziţie a Ministerului Apărării legat de acest aspect. De asemenea, vă pot informa că în discuţia pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniştrii de Externe la ultima întâlnire din Europa a fost reafirmat încă o dată angajamentul SUA de a continua toate proiectele care ţin de NATO şi deci nu există nicio chestiune care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie - în afară de ştiri care sunt doar pe surse - legată de o dezangajare pe Flancul de Est”, a precizat Ilie Bolojan.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, a vorbit pentru „Adevărul” legat de cât de mult ar afecta România și țările din regiune această potențială retragere de trupe americane din Europa și în special din Europa de Est.
„Apare pericolul ca în momentul în care s-ar oficializa această retragere a militarilor americani, să se creeze un moment favorabil pentru Putin. În decalogul său, în precondițiile pe care le pune pentru o pace durabilă în Ucraina, în definitiv pentru capitularea militară, politică și economică a Ucrainei, o cerință ce apare este cea legată de necesitatea retragerii NATO de pe granița de Est. Nu neapărat de ieșirea statelor membre NATO de pe granița de Est a NATO, ci a ajunge din nou la linia roșie dinainte de 1997. Dar Putin poate invoca retragere americană în sensul în care de ce NATO nu își retrage grupurile de luptă, unitățile de integrare a forțelor, comandamentele de corp de divizie, de brigadă multinațională”, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu
De ce nu se pune problema închiderii bazei de la Kogălniceanu
Ar putea deveni flancul estic al NATO mai vulnerabil în cazul în care o asemenea retragere a militarilor americani se concretizează? Iată ce spune generalul (r) Virgil Bălăceanu: „Nu neapărat. Sigur, tot ceea ce a făcut Biden este greșit și trebuie reparat. Important este ca Statele Unite să-și mențină aceeași participare în generarea forței pentru a trece la postura de apărare și descurajare. Pentru că vorbim aici de etapele de dislocare a forțelor NATO, forța aliată de reacție rapidă. Vorbim de o etapă de 100.000 de oameni, o a doua etapă de 300.000, o a treia etapă de 500.000 oameni. Aici este consistența posturii de apărare și descurajare a NATO”.
Apreciatul analist militar este de părere că parteneriatul strategic al României cu Statele Unite va rămâne în picioare în elementele esențele, adică scutul antirachetă de la Deveselu și baza de la Kogălniceanu și că nu există riscuri în acest sens.
„Scutul antirachetă rămâne, că nu este destinat apărării împotriva rachetelor balistice, în primul rând, al României sau al teritoriului european. Este destinat pentru apărarea împotriva rachetelor balistice intercontinentale a teritoriului Statelor Unite. Ca atare, proiectul pe care îl vrea Trump, similar Iron Dome, acel Golden Dome, înseamnă și menținerea scutului antirachetă, fie că vorbim de România, de Polonia, de Turcia sau de Spania, unde sunt dezlocate distrugătoarele americane, care au capabilități de lovire antirachetă. Iar baza de la Kogălniceanu este o bază destinată, în primul rând, pentru forțele naționale, pentru forțele NATO și, sigur, pentru Statele Unite. Baza NATO încă nu funcționează. Baza NATO în proiecția sa înseamnă încă 20 de ani de acum înainte. E o investiție pe termen lung. Deci pe partea asta nu sunt riscuri”, consideră generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu se extinde și va ajunge una dintre cele mai importante baze militare NATO din Europa de Est. Lucrările sunt deja în plină desfășurare de peste un an și jumătate.
După terminarea tuturor lucrărilor de modernizare, preconizată pentru 2014, baza aeriană de la Mihail Kogălniceau va avea o suprafață de 2.800 de hectare și va deveni una dintre cele mai mari și moderne baze NATO din estul Europei, putând găzdui până la 10.000 de militari.
Se încarcă comentariile...
