Video Summit pentru Ucraina. Liderii din UE au dat undă verde unui plan pentru consolidarea apărării. Bolojan: „Nu vom trimite trupe în Ucraina” LIVETEXT
0Cele 27 de state membre ale UE și președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-au reunit joi, la Bruxelles, pentru un summit extraordinar cu privire la Ucraina, destinat să asigure această țară că nu rămâne singură în fața agresiunii ruse și să adopte decizii privind consolidarea apărării europene după disputa încinsă dintre președintele SUA și omologul său ucrainean vinerea trecută la Casa Albă.
UPDATE 22.00 Declarații de presă făcute de Ilie Bolojan la finalul reuniunii extraordinare a Consiliului European
Europa va avea un rol mult mai mare în propria apărare, prin alocarea de fonduri pentru securitate şi apărare, a explicat președintele interimar al României, Ilie Bolojan la finalul reuniunii.
Președintele interimar a precizat că liderii ţărilor Uniunii Europene au propus ca pentru toate statele UE să existe posibilitatea clauzei de salvgardare astfel încât balanţele statelor să nu fie afectate de cheltuielile suplimentare pentru Apărare.
Va exista un fond de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susţinut din bugetul UE, la dispoziţia statelor, pentru cheltuieli de apărare, a detaliat Bolojan.
„S-au stabilit domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune. E vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară. De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar și în general asigurarea securității la toate frontierele Uniunii Europene”, a precizat președintele interimar.
Un element important în acest pachet legat de întărirea apărării europene este „susținerea consorțiilor în industria europeană de apărare, în așa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil pentru ca țările europene să își asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării europene”, a mai spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a dat asigurări că România nu va trimite trupe în Ucraina.
Potrivit președintelui interimar, România ar putea fi, în caz de nevoie, un „hub logistic" pentru alte trupe.
Cel mai probabil, şefii apărării din România vor fi prezenți la întâlnirea de la Paris convocată de preşedintele Franţei, Emanuel Macron, a mai spus Ilie Bolojan
UPDATE 21 30 Undă verde pentru consolidarea apărări
Liderii din UE, reuniţi joi în cadrul unui summit la Bruxelles, au dat undă verde unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării lor, a anunţat o purtătoare de cuvânt a UE, potrivit AFP.
UPDATE 20.30 Zelenski a solicitat sprijin pentru un armistițiu parțial
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sprijin din partea liderilor europeni pentru a convinge Rusia să accepte un armistiţiu parţial care să constea în oprirea atacurilor aeriene şi navale efectuate cu arme cu rază lungă de acţiune, relatează agenţia EFE.
„Toată lumea trebuie să garanteze că Rusia, singurul motiv al acestui război, acceptă necesitatea de a-i pune capăt. Acest lucru poate fi demonstrat prin două forme de linişte: fără atacuri asupra sistemelor energetice şi a altor infrastructuri civile, un armistiţiu asupra utilizării rachetelor, bombelor şi dronelor cu rază lungă de acţiune, şi fără operaţiuni militare în Marea Neagră", a declarat Zelenski la Bruxelles.
În declaraţia sa de la summitul UE, Zelenski a prezentat acest armistiţiu pe care-l propune drept „următorul pas” pentru ca negocierile de pace cu Rusia să înceapă. „Ucrainenii, europenii, americanii şi orice fiinţă umană cu inimă din această lume este împotriva războiului, cu toţii trebuie să simţim că ruşii nu ne păcălesc”, a argumentat preşedintele ucrainean, care a cerut de asemenea eliberarea prizonierilor în cadrul unui acord de armistiţiu parţial.
Zelensk le-a cerut de asemenea liderilor europeni să intensifice livrările de arme pentru Ucraina, în paralel cu creşterea presiunii asupra Rusiei.
„Apărare aeriană, arme şi muniţii pentru Ucraina, livrări la timp, consolidarea industriei de apărare a Ucrainei, negocieri privind aderarea la UE, necesitatea creşterii presiunii sancţiunilor asupra Rusiei şi a contracarării încălcării sancţiunilor", a indicat Zelenski într-un mesaj pe social media după o întâlnire cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
UPDATE 20.00 Irlanda ar putea participa la o operaţiune de menţinere a păcii, dar nu la o forţă de descurajare
Irlanda va participa la o operaţiune de menţinere a păcii în Ucraina dacă va exista un acord de încheiere a războiului, însă nu va face parte dintr-o „forţă de descurajare”, a afirmat joi prim-ministrul Micheál Martin, pe fondul summitului de urgenţă al UE, potrivit PA Media/dpa.
Martin a afirmat că i-a spus omologului său britanic că Irlanda este dispusă să „facă orice poate pentru a ajuta”, după ce Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron au anunţat un plan ambiţios de a construi o „coaliţie a celor dispuşi”, scrie Agerpres..
UPDATE 16.33 Premierul grec a cerut flexibilitate fiscală pentru toate statele membre, ca un stimulent pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare
„Grecia și cu mine personal ne luptăm de mult timp să putem convinge instituțiile europene că ceea ce începe astăzi ar fi trebuit făcut cu mult timp în urmă”, a spus Kyriakos Mitsotakis.
Grecia cheltuiește deja peste 3,5% din produsul său intern brut pentru apărare, cu mult peste limita de 2% pentru membrii NATO.
UPDATE 16.33 Cipru nu vrea ca Turcia să fie implicată în discuțiile europene cu Ucraina
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a spus că Turcia nu ar trebui să fie implicată în discuțiile cu liderii Uniunii Europene privind Ucraina, deoarece „exploatează sancțiunile europene împotriva Rusiei în propriul avantaj”.
„Turcia este țara care încalcă constant sancțiunile europene împotriva Federației Ruse”, a spus Christodoulides.
UPDATE 16.30 Ungaria spune da stimulării apărării, nu susținerii Ucrainei
În timp ce prim-ministrul ungar Viktor Orbán ar putea fi cel mai nefericit din Europa în ceea ce privește Ucraina, el pare mult mai apropiat de colegii săi lideri europeni în ceea ce privește stimularea industriei de apărare a blocului.
„Întâlnirile mele din Franța au confirmat că, deși nu suntem de acord cu privire la modalitățile de pace, suntem de acord că trebuie să consolidăm capacitățile de apărare ale națiunilor europene”, a declarat Orbán pe X. Orbán a declarat că sprijinul său este, totuși, condiționat. El nu dorește ca Comisia Europeană să obțină prea multă putere.
Acest punct de vedere este însă larg împărtășit în rândul capitalelor, care în mare parte nu doresc să cedeze Bruxelles-ului competențele legate de apărare.
UPDATE 16.00 Ilie Bolojan a subliniat necesitatea unor decizii rapide și eficiente la nivelul UE
Președintele interimar al României, care participă la summit cu un mandat bazat pe 3 premise - susținerea creșterii rolului UE în menținerea păcii pe continent, susținerea Ucrainei și susținerea creșterii cheltuielilor de apărare - a transmis un mesaj pe platforma X.
„Am participat la summitul EPP din Bruxelles, o ocazie valoroasă de a ne coordona pozițiile înainte de viitoarea reuniune EUCO. Am subliniat unitatea noastră în abordarea provocărilor de securitate actuale și necesitatea unor decizii rapide și eficiente la nivelul Uniunii Europene”, a precizat Ilie Bolojan.
UPDATE 15.50 Se așteaptă promisiuni generale de sprijinire a Kievului
Prima problemă de pe ordinea de zi este cea a banilor, sau mai degrabă a lipsei lor atunci când vine vorba de finanțarea apărării.
În timp ce țări precum Polonia și țările baltice doresc să vadă angajamente concrete privind creșterea cheltuielilor de către statele membre, altele încă mai strâng băierele pungii. Noi mecanisme, cum ar fi o bancă de reînarmare, au fost prezentate ca o posibilă modalitate de a ieși din impas.
Apoi, discuțiile se vor îndrepta către problema Ucrainei. Înghețarea abruptă a ajutorului acordat Kievului de către președintele american Donald Trump a declanșat o cursă frenetică pentru a înlocui banii și echipamentele militare pierdute, dar este puțin probabil ca țările europene să fie de acord să umple golul astăzi, au declarat mai mulți diplomați pentru POLITICO.
În schimb, se așteaptă promisiuni generale de sprijinire a Kievului atât timp cât este necesar, precum și la discuții mai pragmatice cu privire la momentul în care țara ar putea adera la Uniunea Europeană.
Văzând în pivotul politic al lui Trump o șansă de a prelua controlul asupra agendei de politică externă a blocului, prim-ministrul ungar s-a blocat în ceea ce privește formularea sprijinului pentru Ucraina, amenințând cu veto-ul.
Slovacia a flirtat, de asemenea, cu blocarea acestor eforturi, dar este puțin probabil să meargă până la capăt.
Cel mai important lucru de urmărit este dacă toate cele 27 de state membre pot conveni asupra unei declarații comune a Consiliului - o dovadă a unității atât de necesare.
În caz contrar, președintele Consiliului, António Costa, ar fi forțat să emită o declarație în nume propriu, susținută de 25 sau 26 de state membre.
Deși acest lucru i-ar oferi probabil posibilitatea de a folosi un limbaj mai dur în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, în cele din urmă ar fi un semn că liderii europeni nu pot determina blocul să ia măsuri colective, forțând țările să facă mai mult pe cont propriu, fără Bruxelles.
UPDATE 15.45 Propunerea lui Macron „este ceva ce merită luat în considerare”
Propunerea lui Emmanuel Macron de a lansa o „dezbatere strategică” privind extinderea descurajării nucleare a Franței la vecinii săi aliați câștigă în sfârșit teren, după ani de zile în care a sunat în urechi surde.
„Propunerea franceză nu este nouă. Acest subiect a fost abordat de mai multe ori în conversațiile cu mine... Și, desigur, este ceva ce merită luat în considerare”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în drum spre reuniunea Consiliului European.
UPDATE ora 15.15 UE trebuie să își modifice normele pentru a se asigura că poate face față provocării, spune Olaf Scholz
Cancelarul demisionar al Germaniei afirmă că reuniunea de astăzi vizează asigurarea unui sprijin continuu pentru Ucraina, dar subliniază și importanța menținerii unor relații bune cu SUA. Scholz recunoaște, de asemenea, planurile înaintate de viitorul cancelar Friedrich Merz de creștere a cheltuielilor de apărare, „inclusiv prin modificarea constituției”, și afirmă că pare să existe un consens intern din ce în ce mai mare pe această temă.
Potrivit lui Scholz, UE trebuie să își modifice normele în mod similar pentru a se asigura că poate face față provocării, dar cu un ochi pe „soluțiile pe termen lung”.
Referitor la propunerile lui Macron cu privire la descurajarea nucleară, Olaf Scholz spune că Europa nu ar trebui să renunțe la implicarea SUA. Criticile sale de lungă durată cu privire la acest punct se referă la temerile că orice extindere a programului francez ar permite SUA să se dezangajeze și mai mult de securitatea europeană.
Scholz respinge încă o dată ideea unor obligațiuni europene comune de apărare.
Întrebat despre eventuale discuții de pace, acesta a declarat că „este foarte important să ne asigurăm că Ucraina nu trebuie să accepte o pace dictată, ci că avem o pace corectă, dreaptă, care garantează suveranitatea și independența Ucrainei”.
UPDATE ora 15.00 Roberta Metsola: „Nu ne putem permite să depindem de alții pentru a ne menține în siguranță"
În cadrul Consiliului European de la Bruxelles, președinta Parlamentului European i-a asigurat pe liderii prezenți că PE poate acționa rapid și eficient pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent de astăzi.
„Miza este prea mare și nu mai putem aștepta", a susținut Roberta Metsola, subliniind urgența ca Europa să aibă grijă de propria securitate.
În ceea ce privește Ucraina, președinta PE a subliniat că „pacea trebuie să fie una reală, care nu pur și simplu să transforme totul într-un fals sentiment de securitate, permițând unui agresor să continue să încerce să preia controlul asupra națiunilor suverane. Pacea trebuie să garanteze libertatea Ucrainei, securitatea Europei și un factor de descurajare pentru cei care cred că o pot lua prin forță".
În ceea ce privește apărarea, ea a cerut UE să investească mai mult:
„Ambiția noastră trebuie să corespundă amenințării fără precedent, îndrăzneței propunerilor noastre și vitezei cu care acestea sunt puse în aplicare. Vremurile extraordinare necesită măsuri imediate, așa că salut toate soluțiile creative și flexibile pentru a crește și accelera substanțial investițiile noastre în sectorul apărării", a spus Metsola după ce a fost încurajată să vadă multe propuneri.
Ea i-a asigurat pe lideri că Parlamentul European se poate adapta la circumstanțe solicitante acționând rapid, eficient și eficace.
„Colaborarea prin intermediul Parlamentului European, în special în ceea ce privește deciziile de această amploare, este o modalitate de a stimula încrederea în Uniunea noastră. Da, avem nevoie de acțiuni rapide, dar a acționa împreună este singura modalitate de a asigura un sprijin public larg și profund."
Vorbind despre următorul cadru financiar multianual, președinta PE a solicitat liderilor europeni să „alinieze bugetul UE la prioritățile noastre. Avem o oportunitate reală de a finanța autonomia strategică de care avem nevoie”.
UPDATE ora 14.45 „Toate opțiunile stau pe masă”
Europa trebuie să ia măsuri fără precedent pentru a-și consolida cheltuielile militare, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, la sosirea la summit.
Referitor la discuțiile despre înlocuirea ajutorului american pierdut pentru Ucraina, Kallas a declarat că speră că un acord politic este posibil.
„Noua noastră inițiativă este considerată coaliția celor dispuși, astfel încât o singură țară să nu le poată bloca pe toate celelalte”, a declarat fostul prim-ministru estonian.
Kaja Kallas a spus că liderii vor discuta mai întâi despre ce pot face pentru a-și spori propriile apărări.
„Toate opțiunile sau pe masă, de la subvenții la realocarea fondurilor de coeziune și până la schimbarea normelor fiscale. Acest lucru a fost solicitat de mult timp și este foarte important, deoarece trebuie să investim mai mult în apărare”, a spus ea.
Întrebată dacă continentul mai poate depinde de Statele Unite ca aliat, ea a insistat că „atunci când Europa este mai puternică, suntem în ochii lor un partener mai puternic pentru ei”.
Ursula von der Leyen: „Un moment decisiv pentru Europa”
„Europa se confruntă cu un pericol clar și prezent și, prin urmare, Europa trebuie să fie capabilă să se protejeze”, a spus șefa Comisiei Europene. „Vrem o putere pașnică și acesta este motivul pentru care prezint astăzi liderilor planul Rearm Europe.”
Donald Tusk: Este timpul să concurăm cu masiva mașină de război a Rusiei
„Nu există nicio îndoială că războiul din Ucraina, noua abordare a administrației americane față de Europa și cursa înarmărilor lansată de Rusia ne pun în fața unor provocări complet noi”, a declarat Tusk reporterilor la sosirea la summitul extraordinar al Consiliului European. „Cursa înarmării ne pune în fața unor provocări complet noi, iar Europa trebuie să își asume această provocare, această cursă înarmării, și trebuie să o câștige. Sunt convins că Rusia va pierde această cursă a înarmării, la fel cum Uniunea Sovietică a pierdut una similară în urmă cu 40 de ani”.
Kremlinul a cheltuit anul trecut aproximativ 6,7% din produsul său intern brut pentru apărare - o sumă uluitoare dacă luăm în considerare faptul că NATO a petrecut ani de zile hărțuind statele membre să crească nivelul de apărare. „Ne aflăm astăzi la un punct de cotitură, unde totul s-ar putea schimba - și cred că se va schimba - în ceea ce privește angajamentul Europei față de armament, industria de apărare și dorința de a face față provocării pe care Rusia a prezentat-o lumii”, a declarat Tusk.
Lituania cere aderarea Ucrainei la UE
Primul lider care a sosit la summitul de astăzi, președintele lituanian Gitanas Nausėda, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să plece de la reuniunea de astăzi cu angajamente concrete privind cheltuielile militare și aderarea Ucrainei la UE. Schimbul de cuvinte calde nu va fi suficient. „Ucraina cumpără în fiecare zi timp, plătind cu sângele lor, așa că ar fi foarte iresponsabil să pierdem acest timp și să avem ore lungi de discuții fără un rezultat clar”, a declarat Nausėda jurnaliștilor. Nausėda a propus stabilirea datei de 1 ianuarie 2030 ca dată simbolică de aderare a Ucrainei la blocul comunitar.
Președintele grupului liberal Renew, Valerie Hayer, a declarat că un „nou format al Consiliului European” ar putea fi soluția pentru a face instituția mai eficientă. Actuala structură a Consiliului favorizează unanimitatea, oferind liderilor europeni posibilitatea de a bloca lucrările chiar dacă sunt singuri. Este o problemă care a apărut în mod repetat atunci când blocul încearcă să sprijine Ucraina, doar pentru a vedea lideri pro-ruși precum Victor Orban din Ungaria sau Robert Fico din Slovacia care nu doresc să coopereze. „Sper că aces Consiliu European va fi formatul potrivit pentru a face acest lucru, dar suntem cu toții conștienți de unele veto-uri naționale ipotetice, de la Viktor Orbán și Robert Fico, așa că vom vedea ce jocuri vor juca astăzi”, a spus ea. „Dacă preferă să joace jocul lui Putin, o vom face fără ei, o putem face cu 25 sau mai puține state membre, pentru că trebuie să ne mișcăm rapid”.
Printre prioritățile acestei reuniuni convocate de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără problema întăririi apărării europene în fața amenințării ruse și a dezangajării americane, citată de Agerpres.
„Europa se confruntă cu o amenințare clară și imediată de o amploare pe care niciunul dintre noi nu cunoscut-o în viața sa de adult”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o scrisoare adresată liderilor celor 27 de țări membre ale UE.
La rândul său, viitorul cancelar german Friedrich Merz a apreciat că Bătrânul Continent trebuie să se pregătească pentru 'cel mai rău scenariu' privind o Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lipsit de garanția securității americane.
Liderul francez Emmanuel Macron a declarat miercuri seara că „se vor decide finanțări comune masive pentru achiziționarea și producerea pe teritoriul european de muniții, tancuri, armament, echipament dintre cele mai inovatoare”.
În plus, „statele membre vor putea să-și crească cheltuielile militare fără ca aceasta să fie luat în considerare în deficitul lor”, o măsură cerută în special de Paris și Berlin.
Macron dorește de asemenea „să deschidă o dezbatere strategică” cu privire la protejarea Europei de către umbrela nucleară franceză, subliniind totodată că, în orice caz, decizia privind o eventuală lovitură 'va rămâne în mâinile președintelui francez'.
Într-un context geopolitic total dat peste cap de luările de poziție ale președintelui SUA, Comisia Europeană a dezvăluit un plan de „înarmare a Europei” vizând mobilizarea a circa 800 miliarde de euro.
O „primă etapă” ar urma să primească acordul de principiu din partea liderilor celor 27 de state ale blocului comunitar, potrivit unor diplomați de la Bruxelles.
În acest stadiu, circa 30 milioane de euro vor fi disponibile pentru Ucraina în 2025, iar mai multe țări din UE nu văd o necesitate imediată pentru creșterea acestei sume.
SUA, care s-a apropiat în mod fățiș de Rusia după o convorbire telefonică între Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin la 12 februarie, a înghețat luni întregul ajutor militar american pentru Ucraina.
Această înghețare, despre care experții spun că va compromite în cele din urmă capacitatea Kievului de a se apăra împotriva agresiunii ruse, se referă și la schimbul de informații, a declarat miercuri șeful CIA, John Ratcliffe, un element esențial pentru soldații ucraineni pe câmpul de luptă.
„Suspendăm și revizuim toate aspectele” relațiilor noastre cu Ucraina, a declarat consilierul pentru securitatea națională al Casei Albe, Mike Waltz.
Ucraina, care și-a înmulțit gesturile de aplanare a episodului din Biroul Oval de vineri, când Trump a amenințat că va 'lăsa Ucraina să cadă', a indicat miercuri că lucrează la noi negocieri cu SUA.
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, a afirmat apoi că a discutat telefonic miercuri cu Waltz. Cei doi au convenit ca echipele lor să se întâlnească într-un viitor apropiat, potrivit Kievului.
„Ne dorim un viitor sigur pentru oamenii noștri. Nu o încetare temporară a focului”
Șeful statului ucrainean cere garanții de securitate solide aliaților săi occidentali în cadrul unor eventuale negocieri pentru a se asigura că armata rusă nu-i va invada din nou țara după o ipotetică încetare a ostilităților.
„Cu toții ne dorim un viitor sigur pentru oamenii noștri. Nu o încetare temporară a focului, ci o încheiere a războiului odată pentru totdeauna. Cu eforturile noastre coordonate și sub conducerea SUA, acest lucru este pe deplin realizabil”, a scris el miercuri pe rețelele de socializare.
Președintele ucrainean a propus marți un armistițiu cu Rusia în aer și pe mare pentru a începe discuțiile cu privire la o 'pace durabilă', sub 'conducerea' lui Donald Trump.
El a afirmat că Ucraina este dispusă de a semna cu Statele Unite un acord-cadru privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina, pe care președintele american îl cere.
Acest mesaj a părut să redeschidă ușa dialogului între Kiev și Washington, Donald Trump exprimându-și satisfacția marți - într-un discurs în fața Congresului - în legătură cu asigurările primite de la Volodimir Zelenski că este gata să discute despre o 'pace durabilă' cu Rusia.
Într-un discurs televizat către națiune miercuri seara, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că 'amenințarea rusă este aici și afectează țările europene, ne afectează pe noi'.
„Această agresiune nu pare să cunoască frontiere”
Macron a subliniat că Moscova 'a transformat deja conflictul ucrainean într-unul global', 'ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanți, manipulează alegerile din România și Moldova' și 'încearcă să ne manipuleze opiniile cu minciuni răspândite pe rețelele de socializare', conform BFMTV.
Președintele francez spune că, „această agresiune nu pare să cunoască frontiere” și, în acest context, „a rămâne spectator ar fi o nebunie”.
Această poziție nu întrunește unanimitatea în rândul celor 27 de state membre: premierul naționalist ungar Viktor Orban, un susținător al lui Donald Trump și Vladimir Putin, a amenințat să blocheze summitul de joi. Orban a avut o cină de lucru miercuri seara cu Emmanuel Macron.
În timp ce Washingtonul exercită presiuni asupra Ucrainei să capituleze în fața Rusiei, Moscova a efectuat noi atacuri cu drone și rachete asupra țării vecine. Patru persoane au fost ucise în loviturile ruse în noaptea de miercuri spre joi, dintre care trei în urma unui tir cu rachetă asupra unui hotel din Krivoi Rog (centru) - orașul natal al lui Zelenski - în timp ce alți 14 răniți sunt în stare critică. O altă persoană a fost ucisă într-un atac al Rusiei cu dronă asupra unui depozit din Sumî (nord-estul Ucrainei), potrivit autorităților locale.
Se încarcă comentariile...
