Cum afectează pandemia sănătatea mintală a copiilor. Elevă: „Şcoala nu ne învaţă nimic despre emoţii” - VIDEO

Consilierul Ministerului Sănătăţii a spus şi care sunt semnele pe care profesorii şi părinţii trebuie să le observe şi să-şi pună un semn de întrebare în legătură cu starea emoţională a celui mic.

„Şcoala refuză să ne înveţe despre emoţii. Să gestionăm bullying-ul, depresia şi anxietatea, să ne înţelegem emoţiile şi să gestionăm stresul”. Acesta este mesajul primit de Ministerul Educaţiei de la o elevă de liceu, mesaj făcut public de Radu Szekely, consilierul ministrului Educaţiei care a vorbit despre repercusiunile pandemiei asupra sănătăţii mintale a copiilor.

Salvaţi Copiii România a continut seria dezbaterilor de impact, cu o discuţie despre repercusiunile restricţiilor sociale şi ale pandemiei asupra copiilor. La dezbaterea moderată de Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, au participat: Radu Szekely, Consilier al Ministrului Educaţiei, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Dr. Carmen Truţescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC), Oana Moraru, Profesor Limba şi Literatura Română/Limba şi Literatura Engleză, fondatoare a Şcolii Helikon-Bucureşti, publicist pe teme educaţionale, formator, autor platforma voceaparintilor.ro, Silviu Morcan, preşedinte CNE şi Mihaela Dinu, psiholog clinician în cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii.

Anxietatea există la copii, dar nu este observată suficient deoarece ei nu verbalizează 

„Despre bullying cred ca se vorbeşte din ce în ce mai mult, cu soluţii care sunt aduse şi din partea ministerului şi din partea partenerilor nosştri, dar despre depresie şi anxietate nu se vorbeşte în şcoli, decât foarte puţin. Există o iniţiativă guvernamentală «Din grijă pentru copii» care a fost aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă care ar trebui să analizeze aceste elemente de sănătate psiho-emoţională. În discuţiile noastre am observat şi am ajuns la o concluzie:  anxietatea există la copii şi tineri, doar că nu este observată deoarece elevii nu verbalizează aceste stări”, a spus Szekely în cadrul dezbaterii. 

Consilierul Ministerului Sănătăţii a spus şi care sunt semnele pe care profesorii şi părinţii trebuie să le observe şi să-şi pună un semn de întrebare în legătură cu starea emoţională a celui mic. 

„La nivel emoţional anxietatea este semnalizată prin gesturi de teamă, expresie panicată, lipsă de interes. La un nivel cognitiv, anxietatea se poate manifesta prin întrebări frecvente legate de depresie şi anxietate. Astfel, indirect copii semnalizează că au o problemă, o preocupare, iar cadrele didactice răspund direct doar la întrebarea pusă, dar nu analizăm ce este în spate. Este şi normal. Un cadru didactic nu are o pregătire în acest sens. Părinţii şi profesorii trebuie să observe anumite gesturi, stări ale celor mici”, a spus Radu Szekely. 

Szekely a spus că vor fi elaborate teste care să fie administrare în şcoli şi să măsoare gradul de anxietate al copiilor.

„Noi suntem o societate care tinde să reprime emoţiile şi copiii nu au prilejul de a-şi exprima trăirile. Atâta vreme cât copilul e învăţat că nu are de ce să aibă emoţii, mai târziu va fi un adolescent incapabil să îşi recunoască propriile trăiri. (...) Noi întâlnim des copii care la şcoală au comportament optim, deşi ei sunt foarte anxioşi. Anxietatea la vârstă mică se manifestă somatic, prin trăiri care mimează boala somatică 

Orice schimbare în rutină sau comportamentul copilului este un semnal de alarmă. Noi nu avem pretenţia ca părintele să pună diagnosticul, părintele poate să observe modificarea în starea lui emoţională”, a spus Dr. Carmen Truţescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC).

De asemnea, stările de anxietate şi depresie se manifestă prin: izolare socială, refuzul de a ieşi din casă, de a face mişcare în aer liber, petrecerea unui timp îndelungat în faţa ecranelor, dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, creşterea în greutate, tendinţa de bulimie, rezultate şcolare mai scăzute, dezorganizare în cee ce priveşte şcoala online, stări de irascibilitate şi protest. În acelaşi timp, sunt prezente comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii şi ies tot mai greu din casă pentru diferite activităţi), comportamente de verificare (citirea unor informaţii legate de evoluţia situaţiei pandemice, despre eficienţa vaccinului) sau comportamente compulsive (precauţie exagerată legată de respectarea restricţiilor, dezinfectare excesivă a suprafeţelor, a mâinilor, purtarea mai multor măşti în acelaşi timp).

Pandemia este percepută la nivel mondial ca o ameninţare majoră pentru sănătatea fizică şi mentală, afectând viaţa copiilor, adolescenţilor şi a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită: panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, lipsa previzibilităţii, de multe ori declanşând dezechilibre emoţionale majore care afectează vizibil sănătatea  mintală a multor oameni, ducând la tulburări de sfera depresiei sau anxietăţii.

Ce spun specialiştii despre revenirea la şcoală în format fizic

„Foarte multe şcoli au revenit în format fizic, asta ne dorim, să se revină peste tot în format fizic, pentru a putea asigura o formă de educaţie apropiată de nevoile reale ale copilului. Situaţia se schimbă, regulile se schimbă, primim informaţii din teritoriu care ne arată că modul în care s-a calculat procentul de profesori vaccinaţi nu a fost tocmai corect şi atunci vom folosi o altă metodă de calcul.

Testele rapide, salivare  sunt importante. Important e să avem de partea noastră părinţii, să folosim aceste teste, pentru a limita cât mai mult numărul persoanelor infectate. Ne bazăm pe înţelegerea părinţilor. Inclusiv eu personal am fost acuzat că folosim copiii în programe de testare biologică. Noi nu primim mesaje de încurajare, ne scriu cei care nu sunt de acord şi ne spun că toate măsurile pe care le luăm sunt rele şi dăunează.

Un număr de 4.850 de şcoli funcţionează cu prezenţă fizică,  adică 68% dintre şcoli sunt cu prezenţă fizică.   Aproximativ 360.000 de elevi, peste 30% dintre cei eligibili pentru vaccin (plus 12 ani), erau vaccinaţi acum o săptămână, când s-a făcut ultimul bilanţ.

  În ultimele zile, s-au vaccinat 8.000 de copii pe zi, suntem pe calea cea bună”. 

„Nu este suficient să avem 60% dintre profesori vaccinaţi, trebuie mereu măsuri combinate. O şcoală sigură este una în care părinţii copiilor sunt vaccinaţi într-o proporţie cât mai mare şi una în care şi o proporţie mare de personal este vaccinată. Acea ţintă legată de imunitate de grup de 70% nu prea mai este în vigoare, discutăm de o tulpină mult mai transmisibilă decât cea iniţială, sunt necesare niveluri mai mari de vaccinare pentru a reduce substanţial transmiterea. Trebuie să se ţină cont şi de contextul epidemiologic local. Toţi cei care sunt vocali trebuie să respecte aceleaşi cerinţe pe care ei le solicită altora. 

Experţii OMS care au fost în România au reiterat că trebuie să ţinem cât mai mult posibil şcolile deschise, să ţinem cont de contextul local, de modul în care funcţionează şcoala, să aerisim clasele. Nu poţi să spui: Numai şcoala se închide şi alte activităţi în care se realizează transmiterea să rămână deschise. E nevoie de măsuri conjugate. Accesul la testare trebuie să fie firesc”, a declarat Dr. Alexandru Rafila, Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.

Ce cred elevii despre măsurile sanitare impuse în unităţile de învăţământ

„E important să privim şcoala şi din punctul de vedere al siguranţei şi să vedem cum se simt elevii atunci când ajung în şcoală. Statul are datoria de a asigura un mediu sigur”, a spus Silviu Mocanu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. 

Cu toate că un procent covârşitor de elevi – 86% - admite că a primit la şcoală informaţii satisfăcătoare privind prevenirea infectării cu SARS-CoV2, doar 36% dintre ei spun că au fost informaţi în ceea ce priveşte vaccinarea, arată rezultatele unei anchete sociologice realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România şi Consiliul Naţional al Elevilor. E suficient pragul de 60%, pentru vaccinarea personalului didactic, pentru ca elevii să fie în siguranţă în şcoli?

Potrivit rezultatelor anchetei, jumătate din respondenţi afirmă faptul că au experimentat trecerea cursurilor în mediul online, din cauza îmbolnăvirii unui coleg, în timp ce 76,2% spun că au avut o astfel de experienţă din cauza îmbolnăvirii cadrelor didactice. Distribuţia pe medii a răspunsurilor la această întrebare arată că elevii care învaţă în rural au raportat mai puţine situaţii de acest fel, decât elevii care învaţă în mediul urban. În cazul îmbolnăvirii unui  coleg, diferenţa este de aproape 20%, între elevii din urban şi cei din rural. 

„În opinia noastră, această aglomerare redusă a şcolilor din mediul rural ar fi putut contribui semnificativ şi la această diferenţă”, a adăugat Silviu Morcan.

Aproape jumătate dintre elevi spun că, de la începutul anului şcolar, cursurile au fost suspendate la nivelul clasei lor, din cauza îmbolnăvirii unui coleg, înainte ca Ministerul Educaţiei să ia decizia unei vacanţe forţate pentru toate unităţile publice de învăţământ. Procentul celor care au experimentat suspendarea cursurilor din cauza îmbolnăvirii unui profesor este mult mai mic (6%).

În ceea ce priveşte activităţile de informare, observăm că informarea cu privire la prevenirea transmiterii bolilor s-a facut calitativ în majoritatea unităţilor de învăţământ. Peste 86%  dintre elevi au indicat că  au înţeles pe deplin informaţiile transmise din partea personalului şcolii. Procente mult mai mici dintre respondenţi au declarat că ar fi avut nevoie de mai multe lămuriri cu privire la limitarea răspândirii virusului SARS-COV-2 sau chiar nu au primit nicio informaţie legată de acest subiect. 

Campaniile de informare cu privire la vaccinare care ar fi trebuit să fie organizate în şcoli au ajuns la mai puţini elevi. Peste o treime din respondenţi ( 36%) au afirmat că în şcoala lor au avut loc astfel de campanii. 

„De asemenea, au fost numeroase sugestii primite în cadrul sondajului. Câţiva elevi au afirmat că vaccinul nu ar trebui promovat în şcoală, dar cei mai mulţi au solicitat aceste informaţii primite de la specialişti. În acelaşi timp, fenomenul de bullying a luat amploare în comunitatea şcolară, mai ales între elevii vaccinaţi şi cei nevaccinaţi”, a mai spus Mocan.

Dintre materialele destinate prevenirii transmiterii bolii, dezinfectantul este cel mai răspândit, urmat de măşti şi teste.

Pentru 30% din elevii cuprinşi în eşantion, existenţa sau inexistenţa testelor în şcoli rămâne un mister. Dintre cei cu colegi infectaţi, doar 23% au fost testaţi în şcoală, în timp ce 37% spun că, deşi testele există, nu au solicitat testarea.

În opinia elevilor, profesorii respectă mai mult măsurile de siguranţă (32,6% indică o măsură egală, iar 63,5% dintre respondenţi spun că adulţii sunt mai disciplinaţi);

Un alt subiect atins în cadrul sondajului a fost sentimentul de siguranţă pe care şcoala îl conferă elevilor. 

Astfel, peste jumătate dintre elevi (55% la nivelul întregului eşantion şi aproape 52% dintre cei cu colegi afectaţi) au indicat scoruri mari (4 şi 5). Procentul este mult mai mare decât al celor care afirmă că elevii respectă măsurile de siguranţă (35,5).