Aerul din București, tot mai greu de respirat. Cum să facem față zilelor cu concentrații mari de poluanți în atmosferă
0În zilele în care calitatea aerului lasă de dorit persoanele sensibile pot resimți acutizări ale bolilor lor cronice. Sunt câteva sfaturi de care să ții cont. „Aerul a atins un nivel de poluare ridicat şi nu este sănătos pentru grupurile de persoane sensibile. Reduceţi timpul petrecut afară dacă simţiţi dificultăţi în respiraţie sau iritarea gâtului”, este avertizarea platformei Accu Weather, lansată joi, 22 mai 2025, pentru locuitorii Bucureștiului.
Parametrul-problemă este dioxidul de azot (NO2). „Inhalarea unor nivele ridicate de dioxid de azot măreşte riscul problemelor respiratorii. Tusea şi dificultatea respiratorie sunt simptome comune şi o expunere mai îndelungată poate cauza probleme mai serioase de sănătate precum infecţii respiratorii”, mai indică Accu Weather.
Parametrii se pot schimba de la o oră la alta, iar aceste schimbări ar trebui să fie cunoscute de categoriile de persoane care se confruntă cu afecțiuni precum astmul, BPOC, cei cu tratament cronic pentru boli respiratorii. Informațiile îi ajută pe de o parte să evite expunerea în intervalul cu valori mari ale poluanților, iar pe de altă parte îi pot ghida pentru a stabili când este cel mai sigur să aerisească încăperile.
„Dioxidul de azot este o particulă poluantă care afectează în mod deosebit căile aeriene și produce la nivelul mucoasei respiratorii inflamație, așa că produce risc de acutizare a tuturor afecțiunilor cronice, fie că vorbim de astm, BBPOC, de bronșiectazii. Pacienții care se știu bolnavi și au tratament cronic respirator trebuie să fie un pic mai precauți în aceste zile”, avertizează medicul pneumolog din cadrul institutului de Pneumologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler.
În astfel de situații, explică medicul, în primul rând pacienții trebuie să-și folosească tratamentul pe care îl au de la medic cu foarte multă rigurozitate. „Să-și administreze medicația și dacă cumva trebuie să iasă din casă și atmosfera este încărcată, să aibă la îndemână medicația de rezervă, adică medicația inhalatorie care se folosește când dificultatea respiratorie crește. Trebuie să aibă medicația la ei”, adaugă dr. Mahler.
Trebuie de asemenea să fie atenți la o acutizare respiratorie infecțioasă, „care se poate instala mult mai ușor pe terenul acesta inflamator, dar aceasta nu va apărea în aceste zile, ci poate să apară la 2-3 zile după ce calitatea aerului se îmbunătățește”. „Atenția și grijă față de organism trebuie să rămână prezentă și în următoarele zile”, adaugă medicul.
Riscul ploilor acide
Dacă peste creșterea valorilor poluanților în atmosferă se adaugă și ploile, riscul se va transfera și în ceea ce privește calitatea solului.
„Ce știm despre aceste substanțe e că dacă zilele acestea plouă și cantitatea de azot crește în atmosferă, pot să apără ploile acide și atunci lucrurile se duc nu doar în zona de poluare a aerului, ci și în zona de poluare a solului, a apelor, deci lucrurile sunt un pic mai variate, iar impactul nu este doar asupra corpului, ci indirect asupra corpului prin alimentele sau prin ceea ce consumăm din grădină”, mai spune medicul.
Pe de altă parte, asupra calității aerului din locuință putem interveni, spre deosebire de aerul de afară. Purificatoarele de aer sunt din acest punct de vedere o soluție pentru persoanele aflate la risc.
„Ar fi o soluție bună utilizarea aparatelor care purifică aerul în locuință, dacă oamenii le au. E bine de asemenea să ne obișnuim să monitorizăm, să vedem ce se întâmplă pe stațiile de monitorizare a calității aerului, pentru că există totuși niște variații în cursul zilei sau de la o zi la alta”, mai atrage atenția medicul. Monitorizarea variațiilor concentrațiilor de poluanți în atmosferă ne va ajuta să stabilim în ce interval orar e mai potrivit să aerisim încăperile. De obicei, concentrațiile de NO2 cresc în intervalele orare cu trafic intens.
Important este, așa cum precizam încă de la început, ca pacienții aflați la risc să-și urmeze cu rigurozitate tratamentul.
Reducerea dozelor de tratament, doar la sfatul medicului
Astmaticii care își controlează foarte bine simptomele urmând tratamentul prescris ar putea fi tentați să renunțe sau să reducă dozele, în perioadele în care lucrurile merg foarte bine. Sfatul medicului Beatrice Mahler este ca pentru reducerea dozei de tratament să se adreseze medicului curant cu care cu siguranță sunt în legătură.
„Spre deosebire de celelalte afecțiuni respiratorii, astmul este o afecțiune care, cu tratament, poate să ajungă la o funcție pulmonară normală. Or în momentul în care funcția pulmonară este normală, practic organismul nu simte nevoia unei medicații suplimentare. Iar efectul acesta poate să dureze câteva săptămâni. De altfel, tratamentul astmului este în trepte. Adică avem posibilitatea să creștem doza de medicamente și să o scădem la un pacient care este bine, dar această scădere și creștere se face de către medic sau împreună, întotdeauna, cu medicul. Putem să ajungem să avem un pacient care este de mulți ani cu astm și să știe să-și gestioneze algoritmul de administrare a medicației suplimentare, sau când poate să-și reducă. Dar, de regulă, atunci când faci step down, adică atunci când reduci cantitatea de cortizon pe care o administrezi, trebuie să ai o discuție cu medicul pneumolog pentru că riscul de acutizare există dacă reduci mult prea repede. Mucoasa respiratorie se vindecă în timp”, a mai precizat medicul.
Perioadele în care concentrația de poluanți este mare se pot suprapune și cu sezonul alergiilor, ceea ce înrăutățește și mai mult situația pacienților sensibili, cărora le poate fi greu să-și dea seama care este fapt sursa simptomelor îngrijorătoare. „Un pacient alergic, în momentul în care crește nivelul de poluare, se va simți mult mai rău decât un pacient care nu are și alergie și este o perioadă în care nivelul de poluare crește”, mai spune medicul.
Sfatul pentru pacienții care au afecțiuni cronice respiratorii este să-și întrebe medicul (dacă nu au făcut-o deja sau dacă medicul nu a inițiat chiar el această discuție) ce au de făcut în situații cu potențial de a agravare a simptomelor.
„Relația medic-pacient trebuie să fie un parteneriat, iar dacă vorbim de boli cronice, trebuie să fie un parteneriat în care ne ajutăm, ajutăm pacientul să-și înțeleagă boala și să poată să-și gestioneze, până la un anumit moment, modificările de stare generală. Pentru că așa reușești să-l faci pe pacientul acela să aibă o calitate a vieții bună. Dacă el are acutizare și nu știe ce să facă și așteaptă programarea la consult, și nu-l educăm în timpul consultului cu pasul pe care-l are de făcut, dacă începe să tușească, de exemplu, dacă începe să șuiere pieptul, până ajunge în cabinet, pacientul își va pierde încrederea, va căuta un alt medic, va căuta o altă soluție pentru ca el să se simtă bine”, a conchis medicul.
Se încarcă comentariile...
