Interviu Dr. Eduard Dănăilă, șeful Secției de Oncologie SANADOR: „Stilul de viață influențează foarte mult riscul de apariție a cancerului“
0Cancerul are un prognostic mai bun dacă este descoperit în faze incipiente. Pentru asta, trebuie să facem controlul medical anual și să ne prezentăm la medic atunci când simțim modificări.
Cancerul este una dintre cele mai răspândite și temute boli ale secolului, afectând milioane de oameni la nivel global. Deși este adesea perceput ca o singură afecțiune, cancerul cuprinde de fapt numeroase tipuri de boală, fiecare cu cauze, manifestări și tratamente specifice. Medicul Eduard Dănăilă, șeful Secției de Oncologie Medicală de la Centrul Oncologic SANADOR, dezvăluie într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“ care sunt simptomele care pot indica prezența cancerului și ce stil de viață să abordăm pentru a preveni „boala secolului“. Medicul prezintă cele mai răspândite tipuri de cancer, cum le putem depista la timp și care este tratamentul corespunzător. De asemenea, ne explică importanța echipei multidisciplinare în abordarea cancerului, precum și traseul pe care trebuie să îl parcurgă un pacient, începând cu medicul de familie.
„Weekend Adevărul“: Cât de important este să depistăm timpuriu cancerul?
Dr. Eduard Dănăilă: Este important să depistăm precoce cancerul pentru că un tratament precoce duce la o modificare mai redusă a stilului de viață. După cum știm, starea de sănătate este foarte importantă și anumite intervenții chirurgicale sau tratamente pot să modifice profund sănătatea și starea de bine a pacientului. Dacă depistăm precoce această boală, tratamentul poate fi minim. Câteodată, pot fi suficiente până la 24 de ore de internare și atunci contactul cu familia, cu prietenii, contactul cu locul de muncă se mențin în continuare, fără să se modifice nimic special.
Care sunt factorii de risc implicați în apariția cancerului?
Printre cei mai importanți este fumatul, care adaugă în organism niște factori carcinogeni și declanșează în timp cancerul bronhopulmonar. Al doilea factor de risc este alimentația și ne referim aici la carnea roșie procesată, la mezeluri, dar și la un aport de glucide ce duce la obezitate. Obezitatea este un factor de risc care de asemenea favorizează apariția cancerului. Menționez apoi expunerea la ultraviolete – ne afectează pielea și apar diferite cancere de piele când mergem pe stradă sau când ne expunem la plajă. După aceea, alcoolul poate declanșa sau sensibiliza organismul la apariția afecțiunilor oncologice. Radiațiile ionizante, adică persoanele expuse anterior la radioterapie sau care lucrează cu radiații ionizante pot să facă mai ușor o boală oncologică.
Care ar fi tipurile de cancer favorizate de obezitate?
Tipurile de cancer favorizate de obezitate ar fi cancerul de sân la femeie și cancerul de prostată la bărbat. În principiu, cam cele două sunt legate de hormonii produși în țesutul gras.
Simptome și teste de screening
Care sunt simptomele sugestive pentru cancer? Sigur că sunt mai multe tipuri de cancer, dar ne referim la simptomele ce apar în diverse tipuri de cancer și care ar trebui să ne trimită la medic.
Aici este o problemă, pentru că, să vă dau un exemplu, există un cancer care se numește ucigașul silențios. Cancerul de ovar la femeie poate să aibă simptome în stadii tardive, deci avansate, să nu existe niciun semn decât foarte târziu. Pentru o persoană de sex feminin, de obicei, este foarte utilă autopalparea sânilor. Trebuie să fim atenți la starea noastră de sănătate și să vedem când se schimbă ceva. Când ajungem la simptome cu adevărat, atunci înseamnă că tumora a progresat și apasă un organ sau apasă un nerv și atunci apar problemele. De asemenea, pot să ne alarmeze și modificările analizelor medicale. Și atrag aici atenția că efectuarea unor analize curente, să spunem anuale, prin medicul de familie, este foarte importantă.
Și așa ajungem la testele de screening. De la ce vârstă ar trebui să începem cu ele?
Există dezbateri îndelungate, dar în România există teste de screening pe grupe de vârstă. Cel pentru cancerul de col uterin poate începe de la 26 de ani, cu un test Papanicolau și o depistare de virus HPV. Există screeningul pentru cancerul de colon, care se efectuează de obicei cam de la 50 de ani. Acesta constă în efectuarea unei analize de scaun, se numește hemoragie ocultă, și, dacă iese pozitivă, se prescrie o colonoscopie. Există screeningul la mari fumători, care se face cu o tomografie computerizată cu doză scăzută pentru a nu iradia pacientul. Mai există screeningul pentru cancerul de prostată, care se începe de obicei tot la 50 de ani, dar pentru fiecare în mod particular se adaugă ceva special. Dacă pacientul are antecedente în familie, screeningul ar trebui să înceapă cam cu zece ani înainte față de vârsta la care a apărut cancerul.
Când ar trebui să se facă mamografia?
Mamografia la femei este indicată în principiu după vârsta de 45 de ani. Ar trebui făcută anual sau, dacă nu există modificări și antecedente în familie, se poate alterna o ecografie mamară cu o mamografie. Screeningul pentru cancerul mamar se face până la vârsta de 65 de ani, la un interval de doi ani.
Care sunt analizele de sânge și testele de laborator recomandate pentru depistare a cancerului?
Există o teorie modernă că boala canceroasă este legată de o inflamație în organism și atunci inflamația se vede făcând niște analize. E adevărat, puțin mai complexe decât analizele obișnuite: VSH, celebra viteză de sedimentare a hematiilor, fibrinogenul care arată starea de inflamație a organismului și proteina C reactivă. De obicei, analizele uzuale cuplate cu aceste trei teste de inflamație pot să dea un indiciu că în organism se întâmplă ceva.
Imagistica în diagnosticul cancerului
Ce se recomandă după ce analizele de sânge ies modificate?
Investigațiile imagistice sunt practic elementul de bază, cu ajutorul lor se pune de obicei diagnosticul. Să dau un exemplu: o femeie are o problemă, simte un nodul la sân, se autoexaminează, este apoi examinată de medicul specialist și după aceea efectuează o ecografie și o mamografie. Sunt investigațiile imagistice pe baza cărora se pune diagnosticul și după aceea se dirijează și biopsia. Apoi urmează investigații complexe, cum sunt tomografia computerizată, care poate să vadă toracele, abdomenul și pelvisul, rezonanța magnetică și examenul PET-CT, o tomografie cu emisie de pozitroni ce poate să depisteze tumori foarte mici, de doar câțiva milimetri.
Ce rol are ecografia abdominală în depistarea cancerului?
Să vă dau ca exemplu: un bărbat peste 50 de ani ar trebui să facă o ecografie abdominală care include o ecografie de prostată sau, la femei, sistemul genital. O ecografie abdominală poate să depisteze ganglioni la nivel abdominal sau tumori la nivel hepatic. De obicei, ecografia este o metodă de screening eficientă, de multe ori dependentă de operator și de aparat, dar poate să dea rezultate foarte bune.
Moștenirea genetică
Ce recomandați persoanelor care au avut în familie cazuri de cancer la rude de gradul întâi?
Există în prezent o disciplină specifică pentru aceste situații, genetica medicală. Te duci la medicul genetician pentru a discuta istoricul familial – rude de gradul întâi sau doi, mătuși cu cancere și boli oncologice pe linie sau paternă. Se recomandă ca toți pacienții care au rude cu cancer, mai ales de gradul întâi, să înceapă screeningul bolii respective cu zece ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticat cancerul la ruda lor.
Și ce înseamnă acest screening?
Acest screening poate însemna o mamografie pentru cancerul de sân, o endoscopie pentru cancerul gastric sau o colonoscopie pentru tumorile colorectale. Pentru femeile cu tumori genitale sau cu antecedente în familie de tumori genitale se recomandă testul Papanicolau și testarea HPV. Reamintesc aici eficacitatea vaccinului HPV în prevenirea cancerului de col uterin.
Screening pentru cele mai frecvente tipuri de cancer
Aș vrea să discutăm puțin despre tipurile principale de cancer din țara noastră, care sunt cancerele mamar, colorectal și pulmonar. Cum se poate depista cancerul mamar?
Cancerul mamar este o afecțiune frecventă la femei, rară la bărbați. Pentru o femeie, importantă este autopalparea sânilor, înainte și după menstră. Femeile aflate la menopauză trebuie să fie obișnuite cu structura sânului și să identifice prin palpare diferite modificări ce pot apărea. Bineînțeles că la femeile care sunt în premenopauză pot să apară și alte modificări legate de hormoni.
Ce este anormal la o autopalpare și ar trebui să ne trimită la medic?
Existența unui anumite zone care poate fi mai umflată sau mai tare sau care este dureroasă sau existența la subraț a unor ganglioni. În acest caz, mersul la specialist este obligatoriu. Există în legislația actuală noțiunea de suspiciune de boală oncologică și cu un bilet de trimitere se pot face investigații specializate –mamografie, ecografie de sân sau, dacă rezultatele sunt incerte, imagistică prin rezonanță magnetică de sân cu contrast.
Dacă o femeie nu are modificări la nivelul sânilor, dar vrea să facă preventiv anumite investigații, de la ce vârstă ar trebui să le facă?
La orice vârstă, chiar începând de la 20 de ani. Pot fi modificări sau probleme la sân care pot să evolueze un timp îndelungat și e bine să fie urmărite pentru a depista precoce declanșarea bolii canceroase.
La vârsta de 50 de ani, atenție!
Cancerul colorectal este un alt tip de cancer frecvent în țara noastră și care apare la vârste tinere, la nivel mondial. Cum să facem să depistăm în stadiu incipient cancerul colorectal?
Există un program național la medicul de familie de determinare a prezenței sângelui în scaun. Orice tumoră de colon dă în primul rând o modificare: se pierde sânge în scaun și dacă acest test iese pozitiv, se recomandă investigații suplimentare, colonoscopia.
Colonoscopia inspiră uneori reticență oamenilor. Ce este colonoscopia? În ce constă?
Colonoscopia vede foarte bine modificările de la nivelul colonului, în medicină se numește standardul „de aur“ – modificările peretelui colonului și modificările mișcărilor colonului. Bineînțeles că la cei foarte reticenți poate fi înlocuită cu o investigație care se numește colonoscopie virtuală. Se face o tomografie computerizată, se insuflă aer în colonul pacientului și se fac niște secțiuni care după aceea reconstruiesc practic traseul. Există însă limite în suprapunerea rezultatelor.
De la ce vârstă ar trebui să facem colonoscopie pentru screening?
De la 50 de ani. Dacă am fi în America, de la 45 de ani, pentru că s-a observat o tendință generală a creșterii frecvenței cancerului de colon, probabil din cauza alimentației. Apoi, se repetă o dată la cinci ani, dacă în momentul inițial este fără modificări.
Cei care au cazuri de cancer în familie ar trebui să o facă mai devreme?
Da, de la 45 de ani.
„Fumătorii ar trebui să se lase de fumat“
Fumătorii ce ar trebui să facă pentru a depista din timp cancerul pulmonar?
Fumătorii, în primul rând, ar trebui să se lase de fumat și ar trebui să facă, în principiu, anual o radiografie pulmonară și un examen la medicul de familie. Dacă observă persistența unor simptome, pentru că toți fumătorii au niște simptome legate de inhalarea tutunului, simptome neobișnuite sau sânge în spută, se recomandă efectuarea unei tomografii computerizate.
Ce înseamnă simptome în cancerul pulmonar?
Simptomele din cancerul pulmonar sunt legate de prezența tumorii în tractul aerian, cu accentuarea tusei. Câteodată, poate fi doar o creștere a cantității de secreții sau modificarea culorii acestora sau tumora determină obstrucție în căile respiratorii și apar pneumonii frecvente.
Cum se depistează cancerul gastric?
Cancerul gastric se depistează cu aceeași metodă gold standard care este endoscopia digestivă superioară. Medicul de familie, în primul rând, și după aceea medicul specialist ar trebui să fie atenți la antecedentele pacientului. Apare mai frecvent dacă pacientul a avut operații pe stomac, dacă a avut infecții cu Helicobacter pylori sau, de exemplu, anemie prin deficit de vitamina B12, care dă niște modificări la mucoasa stomacului. Pentru a stabili diagnosticul, cea mai importantă investigație este endoscopia digestivă superioară. Ulterior, vin și metodele complementare, de obicei tomografia computerizată.
ORA EXACTĂ A CANCERULUI. „T este tumora, N sunt nodulii și M sunt metastazele“
Aș dori să vorbim și despre testele de screening din cancerul de col uterin, iarăși foarte frecvent în țara noastră.
Cancerul de col uterin este în proporție foarte mare cauzat de virusul papiloma uman, HPV. Vaccinarea este foarte utilă la o vârstă tânără, când probabil băiatul sau fetița nu au avut contact cu virusul HPV, și determină formarea de anticorpi, astfel că riscul de apariție a cancerului de col uterin scade foarte mult. Pentru screeningul cancerului de col uterin, cel mai important este testul Papanicolau și, de asemenea, testarea HPV, ambele nedureroase.
Ce teste de screening se fac pentru depistarea cancerului de prostată și de la ce vârstă?
Pentru cancerul de prostată, a cărui incidență este în creștere în ultima vreme, o influență are și vârsta. Pe măsură ce bărbatul avansează în vârstă, riscul de apariție a cancerului de prostată este din ce în ce mai mare. Acesta evoluează de obicei asimptomatic și principalul test de screening este o analiză de sânge care se numește PSA. Dacă valorile PSA din sânge sunt modificate, se aplică alte metode de diagnostic. În principiu puncția prostatei, dar înainte de puncție facem o ecografie sau o investigație imagistică prin rezonanță magnetică.
De la screening la marker
Ce înseamnă un test de screening pozitiv și care sunt pașii următori?
Un test de screening pozitiv pentru o anumită boală nu înseamnă 100% că este prezentă acea boală oncologică. Vă dau un exemplu: valorile PSA pot fi modificate și din cauza unor infecții la nivelul prostatei sau din cauza unor manevre asupra prostatei. Inclusiv tușeul rectal poate modifica valorile PSA și atunci rezultatele acestui test de screening sunt fals pozitive. Totdeauna lucrurile acestea trebuie judecate în context clinic.
Ce urmează după pozitivarea testului?
Dacă un prim test iese pozitiv, se continuă cu o investigație specifică pentru stabilirea diagnosticului de cancer. Dacă vorbim de prostată, se face un RMN multiparametric. Pentru cancerul de colon, dacă testul de hemoragii oculte este pozitiv, se face o colonoscopie. Avem și markeri serici pentru diversele tipuri de cancer, cum este PSA în cancerul de prostată.
Acești markeri trebuie făcuți de rutină?
Nu se efectuează de rutină. Pot însă să indice evoluția bolii sau evoluția bolii după tratament. Bineînțeles că la un pacient bărbat la care valorile PSA au fost stabilizate prin tratament, dacă încep să crească valorile PSA înseamnă că există o problemă.
Stadiile bolii
Cum se stabilește stadiul cancerului?
De mult timp, stadializarea cancerului se realizează pe baza unei clasificări numite TNM. Există organizații internaționale care întotdeauna actualizează aceste stadializări în funcție de noile metode de investigație. T se referă la tumora propriu-zisă, N sunt ganglionii limfatici și M metastazele. Stadializarea se face pe baza dimensiunilor tumorii, a extensiei ganglionare și a prezenței metastazelor și astfel rezultă stadiul TNM.
Ce înseamnă, de fapt, prezența metastazelor și care este prognosticul în acest stadiu?
Metastaza e un cuvânt grecesc. „Metastasis“ înseamnă o deplasare la distanță. Tumorile au capacitatea de a elibera celule în circulația venoasă sau limfatică, din tumora-mamă. Acestea se fixează apoi în alte locuri în organism și continuă să se multiplice, dezvoltând astfel metastazele.
Care sunt tipurile de cancer care dau metastaze cel mai des?
La femei menționăm cancerul de sân, iar la bărbați, cancerul de plămâni și cancerul de prostată.
Se tratează metastazele?
Da, există tratament în sensul tratamentului de bază al bolii de bază și există și tratamente specifice, individualizate. Dacă tumorile metastatice sunt mici, se fac rezecții sau se pot iradia. Există tehnici moderne de iradiere, radioterapia stereotactică, care acționează cu precizie pe aria unde este prezentă metastaza.
Biopsia, „regina“ investigațiilor medicale
Vorbiți-ne și despre biopsie. Biopsia pune diagnosticul cu certitudine de cancer? În ce constă?
Practic, în toate cazurile, diagnosticul de cancer este stabilit prin biopsie. Procedura se face cu un ac special de biopsie, dezvoltat în timp și specific pentru diferite organe și practic ar trebui să nu sperie pe nimeni pentru că este în ansamblu nedureroasă, cu puține riscuri și duce la stabilirea diagnosticului corect. Riscurile sunt legate de apariția unei sângerări la locul unde s-a făcut biopsia, apariția unei infecții sau, câteodată, când sunt organe care sunt foarte apropiate, vascularizate, pline cu aer, pot să apară și alte complicații.
Ce înseamnă abordarea multidisciplinară în cancer și de ce este ea importantă?
Este importantă pentru că boala oncologică are multe fațete și, ca să vă dau un exemplu cunoscut, o boală oncologică în evoluție poate să ducă la scăderea greutății pacientului și atunci e nevoie de intervenția unor specialiști în boli de nutriție, care să aducă beneficii pentru menținerea calității vieții. Comisia oncologică multidisciplinară stabilește tratamentul și este, de obicei, alcătuită dintr-un medic oncolog, un medic radioterapeut, un medic din specialitatea specifică a bolii, un chirurg generalist sau un chirurg toracic sau un urolog sau un ginecolog, un medic imagist, cărora li se pot adăuga și alți specialiști, precum medicul nutriționist, anatomopatologul și nu numai. În toate tipurile de cancer e nevoie de o comisie multidisciplinară, în orice stadiu al bolii.
„Culorile curcubeului“ din alimentație
Ce trebuie să reținem? Ce trebuie să facem pentru a preveni cancerul?
În primul rând, ar trebui să fim cu ochii pe alimentația noastră. Să vă dau un exemplu: pentru anumite boli, mai ales cele legate de tubul digestiv, se recomandă ca alimentația să fie diversă și în timpul unei săptămâni să aibă culorile curcubeului. Practic, să mâncăm vegetale care să aibă toate culorile – și să fie predominant vegetale. Carnea să fie de calitate, ouă, lapte.
Ce trebuie să evităm?
Să evităm carnea procesată, mezelurile, după aceea să evităm consumul excesiv de zahăr.
Ce legătură are zahărul cu cancerul?
Obezitatea duce la inflamație.
Ce rol are mișcarea în prevenirea cancerului?
Mișcarea are rolul de a ne arde grăsimile și atunci este eficientă. Eu recomand tuturor pacienților să facă mișcare foarte multă, în limitele posibilității fizice pentru fiecare.
Și nu în ultimul rând, trebuie să mergem la medic chiar și atunci când nu avem simptome.
Asta v-aș spune în mod special: să nu uităm controlul periodic, mai ales controlul anual, și să existe întotdeauna un doctor care să ne asculte când sunt probleme legate de antecedentele în familie.
Material susținut de SANADOR.
Se încarcă comentariile...
