Video Marin Deboveanu, creatorul goeletei Speranţa, a murit. Pe corabie s-a filmat serialul „Toate pânzele sus“ VIDEO
0Marin Deboveanu, de 89 de ani, a murit la 7 octombrie 2022. Numele său va fi legat pentru totdeauna de goeleta „Speranța“, celebra ambarcațiune din filmul „Toate pânzele sus“. Fostul ofițer este înmormântat luni, 10 octombrie, într-un cimitir din București.
Ofiţerul de marină Marin Deboveanu a început să construiască goeleta în anul 1970 după ce a primit misiunea de a realiza o navă pentru Studioul Cinematografic Bucureşti, la sfârşitul anilor ’60.
Totul a pornit când Studioul Cinematografic Bucureşti a primit propunerea televiziunii Tele München din Germania de a realiza o coproducţie a unui serial de televiziune, după romanul „Vasul fantomă“ de Jack London. Partea germană urma să vină cu actorii, iar partea română urma să asigure velierul din film.
Iniţial, au contat pe bricul Mircea. Numai că nava-şcoală era mult prea mare pentru rolul unei mici goelete a vânătorilor de foci. Aşa că trebuia urgent să se găsească o altă navă.
România putea pierde contractul şi, mai mult decât atât, trebuia să returneze valuta primită în avans, ceea ce însemna o nenorocire.
„Nicolae Ceauşescu era atunci ahtiat după valută şi exista pericolul să piardă aceşti bani, iar cel care făcuse contractul – să intre la închisoare“, a povestit Marin Deboveanu pentru Adevărul.
S-a încercat găsirea unui proiectant de nave la Galaţi, la ICEPRONAV, însă acest institut de cercetări nu deţinea niciun proiectant de nave cu vele.
Ulterior, Studioul Cinematografic Bucureşti s-a adresat Marinei Civile, dar şi aici a fost refuzat. Era o vreme în care flota României era în perioada ei de glorie. Şantierele din toată ţara aveau termene clare de lansat nave la apă, şi aşa au ajuns într-un final la Marina Militară şi la Deboveanu. Momentul în care a acceptat propunerea Studiourilor Cinematografice Bucureşti l-a dus către celebritate.
Şantier în regie proprie
Goeleta, care avea să poarte mai apoi numele „Speranţa“ şi să fie platou de filmare pentru unul dintre cele mai îndrăgite filme româneşti – „Toate pânzele sus!“, s-a născut dintr-un fost pescador botezat „Jirlău“, tip Seiner SKS, o navă de larg. Pescadorul a fost construit la Turnu Severin şi se afla la Brăila. Deboveanu a luat de la Turnu Severin planurile şi a calculat dacă structura navei suportă pânzele şi o nouă construcţie. Calculele i-au ieşit pozitive, aşa că nu i-a rămas decât să se apuce de treabă.
Operaţiunile de predare-primire a navei „Jirlău“ de la Primăria Brăila către Studioul Cinematografic au durat trei luni, timp în care Deboveanu a început să facă proiectul şi să-şi caute echipa de lucru. Fostul marinar îşi amintea că în anul 1970, când s-a apucat de construirea navei, din cauza inundaţiilor, toate şantierele de la Dunăre erau sub apă şi nu l-au putut primi pentru a putea transforma pescadorul în goeletă.
„Atunci, am organizat eu un şantier în regie proprie, la Brăila. Am luat o planşă de proiectare de la Uzinele Progresul şi m-am dus în Hotelul Siretul. Am luat cea mai mare cameră, care avea trei-patru paturi, am lăsat doar unul, pentru mine, iar pe celelalte le-am scos afară şi am început să proiectez «Speranţa»“, povestestea Marin Deboveanu.
Toate piesele proiectate au fost realizate la şantierele din Galaţi, Brăila şi Tulcea, apoi montate pe un ponton la Brăila.
După program, după ce muncitorii care lucrau la corpul navei plecau acasă, veneau marangozul și tâmplarii.
Deboveanu îşi amintea că pe unul dintre muncitori l-a găsit la un atelier de făcut cazane pentru agricultură.
Lemnul de catarge, adus de la Satu Mare
Pe un bac cu puntea goală, fără suprastructură, a întins pânzele pentru catarge. Dar mai avea nevoie şi de lemn. Constructorul a primit aprobare pentru tăierea a patru pini, care însă i-au fost alocaţi tocmai de la Satu Mare.
„Am trimis acolo pe cineva care ştia limba maghiară, considerând că e necesar pentru rezolvarea optimă a problemei, numai că respectivul s-a dus şi s-a îmbătat şi, în loc să-mi aleagă patru pini drepţi buni pentru catarge, a venit cu nişte pini curbaţi care s-au dat probabil, în bătaie de joc. Mai mult, şoferii cu peridocuri au protestat la lungimile mari de 12,14 şi 17 metri şi i-au tăiat şi pe ăştia în două. În sfârşit, i-am făcut şi catargele şi bompresul“, povestea el.
Toată suprastructura navei pescador a fost modificată pentru a arăta ca o goeletă. A fost o muncă titanică. Nu a fost uşor ce a făcut şi mai ales faptul că a făcut toate astea singur. Deboveanu a ras toate cabinele, a făcut calculele de stabilitate şi apoi a construit arborada.
Înmatriculată în Germania
Deboveanu s-a gândit şi la utilitatea navei, nu doar la aspectul ei. Astfel, a proiectat şi un loc la copastie, unde să stea operatorul, pentru a putea filma în voie acţiunea de pe punte. „M-am gândit că puntea trebuie să rămână liberă, pentru a avea actorii loc suficient de mişcare“, spunea Marin Deboveanu.
Scenele de interior din filme nu s-au turnat pe navă, ci în studioul cinematografic, întrucât era spaţiu mic şi nu era loc pentru toată echipa de filmare.
Însă nava lui Deboveanu trebuia să fie şi foarte sigură. „Pe ea urmau să urce şi să filmeze actori renumiţi, asiguraţi cu sute de mii de dolari. De altfel, după ce a fost terminată, a fost verificată de un inginer constructor naval german, iar vasul a fost înmatriculat de Registrul Naval German, Germanisher Lloyd“, spunea el.
Nava a fost astfel construită încât să poată fi schimbată uşor din goeletă în goeletă cu gabieri, brigantină şi bric. Ele se diferenţează în funcţie de numărul de arbori de care sunt prinse catargele şi de felul catargelor.
„Ghost“, vasul lui Jack London
În timp ce lucra la suprastructura ambarcaţiunii, Marin Deboveanu a fost lovit în cap de o ţeavă care se desprinsese din macara. A ajuns la spital şi, după ce şi-a revenit, s-a întors pe şantier. „Numai reflexele mele de sportiv de performanţă m-au salvat de un destin tragic. De la spital, după ce mi-am revenit, m-am întors în aceeaşi zi la şantier, căci dacă eu lipseam, nu avea cine să mă înlocuiască. Pot să spun că pentru Speranţa am vărsat sudoare şi sânge“, povestea el.
De la „Ghost“ la „Speranţa“
Când Marin Deboveanu a terminat de construit nava, aceasta a devenit „Ghost“, cea descrisă de Jack London. Pe ea s-au filmat „Vasul Fantomă“ şi „Doi ani de vacanţă“. Ulterior, goeleta s-a transformat în brigantină, purtând numele „Sloughi“ şi pe ea s-au filmat „Piraţii din Pacific“, „Fiul Soarelui“ şi „Joe printre piraţi“. Abia în 1976, nava a devenit goeleta „Speranţa“ din „Toate pânzele sus!“.
Moartea goeletei „Speranţa“
Vestitul vas a avut un sfârşit tipic românesc: a fost casat şi dat la fier vechi, după 10 ani.
În iarna anului 1980 a fost o furtună cumplită. Goeleta era în Portul Tomis din Constanţa. „Speranţa“, dar şi alte două nave de pescuit au fost îmbrăcate în gheaţă. Vântul aruncase valurile dincolo de dig. În acea perioadă nu exista digul de larg care să protejeze portul turistic Tomis. Din cauza greutăţii, goeleta s-a scufundat la cheu. În 1983, vestita goeletă a ajuns la fier vechi.
Se încarcă comentariile...
