Analiză Adevărul despre votul din diaspora: „Nu sunt motivați de ortodoxism, familia tradițională, glasul străbunilor și al lui Ștefan cel Mare”
0Antropologul Radu Umbreș este de părere că diaspora care votează AUR este motivată de „nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării” și nu de elemente precum ortodoxism, familia tradițională sau sentimentele naționale profunde.
Faptul că românii din diaspora au preferat candidații suveraniști pare a fi o contradicție în termeni.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, independentul Călin Georgescu a obținut 345.926 voturi (43,35%) în diaspora, fiind urmat de Elena Lasconi (USR): 214.032 voturi (26,82%)
În turul 2 al alegerilor din luna mai, George Simion a obținut 55,86% (912.553 de voturi), iar Nicușor Dan – 44,14% (720.996 de voturi)
La alegerile europarlamentare din România din 9 iunie 2024, diaspora română a votat suveraniștii, care au obținut 28% (AUR: 14,54% respectiv S.O.S. România: 13,58%)
În țări unde emigrația românească este masivă, precum Germania, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie, George Simion, respectiv Călin Georgescu, au fost candidații preferați.
Antropologul Radu Umbreș anticipa, în urmă cu trei ani, creșterea popularității suveraniștilor în rândul diasporei.
„Muratori (zidar în Italia) versus ITiști”
„Mulți sunt uimiți de faptul că emigranții români votează cu AUR deși AUR are un discurs anti-EU, anti-străini, naționalist, xenofob. Cu atât mai mult cu cât diaspora a votat cu partide reformiste, liberale în trecut. Explicația s-ar putea să vină din deprivarea relativă de statut social a unei părți a clasei de mijloc față de altă parte. Perdanții împotriva câștigătorilor. Muratori (zidar în Italia) versus ITiști”, a explicat, pe Facebook, antropologul.
Emigranții români nu sunt săraci, dar devin mai săraci relativ la alte categorii ale populației. „Partide populiste precum AUR pot profita prin discursuri îndreptate împotriva valorilor și partidelor care promovează interesele adversarilor”, explică el.
Antropologul face o cronologie istorică a fenomenului:
„Migrația spre Vestul Europei a reprezentat o strategie de viață excelentă pentru milioane de români care au intrat pe o traiectorie de mobilitate socială ascendentă. Chiar dacă lucrau în construcții sau ca muncitoare domestice, veniturile erau net superioare celor din România chiar în comparație cu salariile din profesii înalt calificate.”
Astfel, în 2004, salariul mediu brut în IT în România era de 310 euro, iar un muncitor în construcții sau o badantă (lucrătoare domestică în italiană) puteau pune deoparte lunar de 2-3 ori mai mulți bani (sau chiar mai mult pentru cei care erau calificați, aveau locuri de muncă stabile sau chiar propriile afaceri).
„În acest moment istoric, extinderea EU și globalizarea reprezentau un avantaj pentru emigranți care puteau să beneficieze de locurile de muncă bine plătite din EU. Banii trimiși în țară puteau fi investiți în locuințe, îngrijirea celor rămași acasă, mici investiții antreprenoriale sau domestice. Globalizarea = super ok. Vot pentru politicieni pro-Vest, anticorupție? Sigur! Planul celor mai mulți dintre emigranți era să se întoarcă în România fie la pensie, fie după strângerea a destui bani pentru o viață tihnită acasă”, a susținut acesta.
„Banii făcuți de românii din străinătate nu mai au aceeași putere de cumpărare”
Peste aproape două decenii, lucrurile nu mai stau chiar așa: „Salariile din Vest au rămas relativ constante, competiția pe piața forței de muncă emigrante a crescut (mai mulți români, mai mulți estici, mai mulți emigranți nonEU). Da, se fac bani buni în străinătate, dar 1) valoarea lor nu mai este atât de mare în România și 2) se pot face și mai mulți bani în România dacă aparții unei anumite clase sociale”.
Umbreș subliniază două aspecte importante:
„1. Banii făcuți de românii din străinătate nu mai au aceeași putere de cumpărare pentru că au crescut prețurile (mai ales la imobiliare) dar și salariile. 1.000 de euro în 2004 erau o avere. 1.000 de euro în 2022 sunt o sumă bunișoară, dar nu mai mult. Fără să mă uit la cifre, un emigrant român din Italia probabil trebuie să muncească de cel puțin de două ori mai mult pentru a-și cumpăra o locuință într-unul dintre marile orașe ale României.
2. Salariile din România au crescut foarte mult în unele domenii - să o numim zona corporatistă. Exemplul cel mai bun e sectorul IT. De la 310 euro salariu mediu BRUT în 2004 am ajuns la 2.000 de euro NET în 2021. Aproape 10x!! Globalizare, outsourcing, inorogi, expați = OK! Vot pentru politicieni proVest, anti-corupție? Sigur!”
Câștigători în 2021: clasa mijlocie înalt educată/profesionalizată, din orașele mari și foarte mari.
Pierzători în 2021 : clasa mijlocie mediu educată/calificată din orașele mici și medii.
„Le este mult mai greu să se întoarcă într-o Românie mult mai bogată"
„Ca să o punem într-o fotografie, au câștigat PR-ul și programatorul de la Uber Foods, au pierdut șoferul și bucătarul. Da, toți câștigă mai bine decât acum câțiva ani, dar creșterea a fost mult mai ridicată pentru unii decât pentru ceilalți. Și nu, nu contează veniturile absolute atunci când îți evaluezi viața, poziția socială, statutul, contează veniturile relativ la veniturile altora”, a susținut antropologul.
Emigranții români sunt alături de această clasă mijlocie dezavantajată relativ: „Au câștigat foarte mult în trecut de pe vremea globalizării forței manuale de muncă , acum pierd relativ la alți români din clasa mijlocie ascendentă care câștigă datorită globalizării forței de muncă intelectuale. Le este mult mai greu să se întoarcă într-o Românie mult mai bogată decât cea din care au plecat (ironic, remitențele lor agregate au contribuit la creșterea PIBului și la dezvoltarea economică a țării)”.
„Emigranții și alți votanți AUR nu sunt motivați de ortodoxism, familia tradițională"
Care este mesajul AUR care îi atrage? „Anti-corporații străine, anti-valori globaliste (LGBT, #metoo, secularism, toleranță, ecumenism, etc). Anti-imigranți (care pun și mai mult în pericol locurile de muncă și salariile). Anti-politicieni vânduți străinilor care nu luptă pentru interesele românilor (sau luptă doar pentru interesele românilor ce sunt în cârdășie cu străinii i.e. corporatiștii)”, arată Umbreș.
Astfel, motivația principală a preferințelor suveraniste ale diasporei nu are legătură cu religia sau patriotismul.
„Nu, emigranții și alți votanți AUR nu sunt motivați de ortodoxism, familia tradițională, pășunism, sentimente naționale profunde, glasul străbunilor și al lui Ștefan cel Mare. Acestea sunt doar simbolurile moralizatoare care ajută la formarea unei coaliții politice între cetățeni și politicieni populiști, dar interesele reale sunt de natură economică/socială. E supra-structura ideologică ce adună laolaltă actori determinați de infrastructura materială”, arată acesta.
Vorbim astfel despre argumente pur economice.
„Votanții AUR sunt motivați de nemulțumirea pe care o simt că alții câștigă mult mai mult decât ei de pe urma globalizării. Sunt nemulțumiți că un corporatist își poate cumpăra un apartament la un preț pe care ei nu și-l mai permit. Sunt frustrați că noua burghezie își poate trimite copiii la școli private la care ei nu mai au acces. Dan Barna este fix simbolul clasei mijlocii educate ce profită de pe urma globalizării. George Simion este fix simbolul clasei mijlocii dezavantajate de globalizare. Cum știm de la tata Marx, it's the economy, stupid!”, explica Radu Umbreș în 2022.
Se încarcă comentariile...
